Universitatea din Oradea va funcţiona în anul universitar 2011-2012 într-o formă restructurată pe departamente, aprobată de Senatul instituţiei, cu trei facultăţi mai puţin, adică 15, şi cu cele 60 de catedre transformate în 47 de departamente.
‘Noi am dorit mai de mult timp această restructurare a Universităţii Oradea, care nu este încă finalizată, în primul rând pentru a reuni specialiştii dintr-un domeniu în cadrul unui singur departament, deoarece am constatat că în universitate sunt răspândiţi specialişti din acelaşi domeniu în foarte multe catedre, departamente, facultăţi’, a precizat, miercuri, în conferinţă de presă, rectorul Cornel Antal.
Potrivit acestuia, faptul că specialiştii unui domeniu erau izolaţi, nu intrau în contact cu colegii lor din acelaşi domeniu şi nu participau împreună la proiecte din domeniul respectiv a fost un motiv întemeiat pentru restructurare. Ultima variantă care s-a aprobat, luni, 18 iulie, în ultima şedinţă de Senat din acest an universitar, arată că de la 18 facultăţi existente, cu 60 de catedre s-a ajuns la 15 facultăţi, cu 47 de departamente. Astfel, au fost desfiinţate 35 de funcţii de conducere, din care trei funcţii de decani, 13 şefi de catedre şi 19 secretari ştiinţifici.
Rectorul a amintit printre modificările mai vizibile, noua Facultate de Arte care înglobează facultăţile ‘arte vizuale’ şi ‘muzică’, apoi Facultatea de inginerie energetică şi management industrial care reuneşte facultăţile de ‘energetică’ şi ‘textile-pielărie’, apoi Facultatea de istorie, relaţii internaţionale, ştiinţe politice şi ştiinţele comunicării la care a venit facultatea de ştiinţe politice şi ale comunicării. Dacă departamentele vor rămâne aşa cum a stabilit Senatul universităţii, în ce priveşte modificarea facultăţilor, pentru restrângerea numărului lor, va fi necesară o hotărâre de guvern până la 1 octombrie.
Procesul intern de restructurare a demarat, în urmă cu o jumătate de an, când s-a constituit o comisie alcătuită din decani pentru a face un studiu privind necesitatea acestei restructurări şi ca să elaboreze criteriile generale pentru restructurare. Acest studiu a fost elaborat şi transmis Senatului, după ce a fost discutat de comunitatea academică şi Senatul a votat criteriile.
Mai departe, a explicat rectorul, a fost relativ simplu tehnic, dar mai complicat relaţional, deoarece în momentul în care au apărut nume de facultăţi sau departamente care trebuie să se unească sau să dispară, atunci au apărut şi discuţii, propuneri, nemulţumiri. Dezbaterea publică internă a fost însă necesară, pentru că, în final, a menţionat rectorul, restructurarea nu a fost decisă de un om, ci de Senatul Universităţii.
‘Prin această restructurare, am îndeplinit, în primul rând, prevederile din noua lege a educaţiei naţionale, aceea de a desfiinţa catedrele şi a înfiinţa departamente, care se putea face pur şi simplu prin botezarea catedrelor vechi în departamente. Noi am dus însă mai departe acest proces, prin reunirea unor specialişti’, a conchis rectorul.AGERPRES
