elevi1.jpgRomânia înregistra în anul 2009 cea mai mică rată de absolvire a învăţământului terţiar din UE, de 16,8%, faţă de media la nivelul Uniunii de 32,3%, în condiţiile în care obiectivul UE este ca până în anul 2020 rata de absolvire a învăţământului terţiar la persoanele cu vârste de 30-34 de ani să atingă cel puţin 40% – relevă un raport prezentat marţi de Comisia Europeană.

Cea mai mare valoare a indicatorului s-a înregistrat în Irlanda (49%), urmată de Danemarca (48,1%) şi Luxemburg (46,6%), arată acelaşi document. Referitor la nivelul de studii în rândul tinerilor, unde indicatorul de referinţă este ca cel puţin 85% din tinerii cu vârsta de 22 de ani să fi încheiat învăţământul secundar superior, România înregistra în anul 2009 o valoare de 78,3%, puţin sub media în UE de 78,6%.

Cea mai mare valoare a indicatorului se înregistra în Slovacia (93,3%), urmată de Cehia (91,9%), iar cea mai mică în Malta (52,1%). Raportul mai indică faptul că rata abandonului şcolar în România era în anul 2009 de 16,6%, faţă de media de 14,4% la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care obiectivul UE pentru anul 2020 este ca indicatorul să scadă sub 10 procente.

Documentul arată că cele mai performante state membre în această privinţă sunt Slovacia, Polonia şi Republica Cehă, cu rate ale abandonului şcolar de 4,9%, 5,3% şi 5,4%, iar ţările în care cea mai mare proporţie a elevilor din UE renunţă la şcoală sunt Malta (36,8%) şi Portugalia (31,2%).

În privinţa procentajului persoanelor cu nivel scăzut al competenţelor de citire, România se află pe a doua poziţie în UE în acest clasament negativ, cu o rată de 40,4%, după Bulgaria (41%), media la nivelul UE fiind de 20 de procente în anul 2009. Cea mai redusă valoare a acestui indicator se înregistrează în Estonia – 13,3%. În schimb, ţara noastră este mai bine situată în clasamentul privind rata participării la învăţământul preşcolar în anul 2008, cu o rată de 82,8%, faţă de media în UE de 92,3%. Franţa este singura ţară membră în care practic toţi copiii de vârstă preşcolară sunt înscrişi într-o instituţie de învăţământ (rată de 100%), pe următoarele poziţii situându-se Belgia şi Olanda (câte 99,5%) şi Italia (98,8%).

Concluzia principală a raportului CE este că, în decursul deceniului trecut, ţările UE şi-au îmbunătăţit sistemele de învăţământ în domenii-cheie, dar au atins doar unul dintre cei cinci indicatori de referinţă stabiliţi pentru 2010. Uniunea Europeană a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul de a creşte numărul de absolvenţi de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice, printr-o creştere de 37 % din 2000 – depăşind cu uşurinţă obiectivul de 15%. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce priveşte reducerea abandonului şcolar, creşterea numărului de elevi absolvenţi de învăţământ secundar superior, îmbunătăţirea competenţelor de citire, precum şi în creşterea procentajului adulţilor care participă la învăţământ sau formare.

Comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret Androulla Vassiliou a cerut statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învăţământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice. ”Cheltuielile cu învăţământul reprezintă o investiţie bună pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică şi, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm şi că resursele se utilizează cu maximă eficienţă posibilă”, a spus Vassiliou.

În 2009, miniştrii învăţământului din UE au convenit să se atingă mai mulţi indicatori de referinţă în materie de învăţământ şi formare până în 2020: procentajul de abandon timpuriu al învăţământului şi formării trebuie să fie mai mic de 10 % (ţinând cont de rata actuală de 14,4 %, aceasta ar însemna cel puţin 1,7 milioane de abandonuri şcolare în minus); procentajul persoanelor în vârstă de 30-34 de ani cu educaţie terţiară ar trebui să fie de cel puţin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, aceasta ar însemna 2,6 milioane de absolvenţi în plus); procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe insuficiente în materie de citire, matematică şi ştiinţe ar trebui să fie mai mic de 15% (de la aproximativ 20 % în prezent); o medie de cel puţin 15% adulţi (grupă de vârstă 25-64) ar trebui să participe în învăţare pe tot parcursul vieţii (actualul procent este de 9,3%; atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulţi în învăţământ şi formare).

În săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei Europene programele lor naţionale de reformă, în care vor stabili obiective naţionale privind abandonul şcolar timpuriu şi absolvenţii de învăţământ superior, explicând în ce fel doresc să îşi atingă obiectivele. CE va prezenta în curând noii indicatori de referinţă propuşi privind capacitatea de inserţie profesională şi mobilitatea în scop educaţional. AGERPRES