Un interviu acordat de Ian Figel, comisarul european pentru educatie, agentiei Rompres.
Comisarul european pentru educatie, pregatire profesionala, cultura si tineret, Jan Figel, a acordat un interviu Agentiei Rompres in care abordeaza subiecte legate de sistemul de educatie din Romania, cercetarea la nivel european, strategia UE privind sportul.

– Sunteti multumit de reforma intreprinsa in domeniul educatiei din Romania? Ce credeti ca ne lipseste si cum poate Romania sa ajunga la nivelul celorlalte state membre ale Uniunii Europene? Ce parere aveti despre valoarea universitatilor romanesti in ceea ce priveste calitatea studentilor si a profesorilor?

– Dupa cum stiti, educatia si formarea profesionala raman de competenta statelor membre iar eu, in calitate de comisar european, nu critic si nici nu felicit niciodata tari sau sisteme de invatamant. UE nu poate interveni in curriculele nationale sau in modul de organizare a sistemelor de invatamant primar secundar sau superior. Totusi, prin programele noastre – Programul destinat formarii profesionale pe toata durata vietii este dotat cu un buget de 7 miliarde de dolari pentru perioada 2007-2013, suma din care 40% este alocata programului Erasmus – sau prin Procesul de la Bologna sau Procesul de la Copenhaga, Uniunea Europeana incurajeaza mobilitatea in domeniul educatiei si cooperarea intre statele membre. Imi dau seama ca sistemul de educatie din Romania, asemenea celor din alte state membre, a trecut in ultimii ani printr-un proces de reforme majore. Mai mult decat atat, Romania participa acum foarte activ la programele comunitare si este parte a Procesului de la Bologna.

– Ce masuri aveti in vedere la nivel comunitar pentru sprijinirea domeniului cercetarii?

– Principalul instrument destinat sustinerii sectorului cercetarii la nivel european este cel de-al 7-lea Program cadru in domeniul cercetarii, dotat cu aproape 55 miliarde de euro si care acopera perioada 2007-2013. Programul ofera sustinere pentru companii, universitati si organizatii active in domeniul cercetarii, este structurat pe zece domenii majore, printre care sanatatea, energia sau transportul, si incurajeaza oamenii de stiinta din Europa sa colaboreze intre ei. UE s-a angajat prin Strategia de la Lisabona sa creasca la 3% din PIB nivelul finantarii publice pentru domeniul cercetarii (in prezent nivelul depaseste cu putin 1,8%), iar Comisia Europeana a pus in practica mai multe initiative menite sa ajute statele membre sa atinga acest obiectiv. In plus, anul trecut Comisia Europeana a propus infiintarea unui Institut European al Tehnologiei si speram ca acest lucru va deveni realitate in urmatorii doi ani.

– Dat fiind interesul dvs. pentru sport, care este strategia europeana pentru acest domeniu si care sunt obiectivele acesteia?

– Comisia Europeana constientizeaza rolul esential pe care il are sportul in societatea europeana. In acest context, in primavara anului trecut a fost adoptata o Carta Alba in domeniul sportului al carei obiectiv general consta in conturarea unei orientari strategice asupra rolului pe care in are sportul in Europa in incurajarea dezbaterii asupra unor chestiuni concrete, in cresterea vizibilitatii sportului la nivelul politicilor comunitare si in sensibilizarea opiniei publice cu privire la nevoile si caracteristice acestui domeniu. Acest document va fi dezbatut acum cu actorii implicati in domeniu si cu statele membre ale UE. El stabileste un nou cadru la nivel european in ceea ce priveste sportul si reprezinta, ca atare, un pas important inainte. In acest context nu trebuie sa uitam mandatul conferit de Consiliul European in iunie 2007 pentru organizarea Conferintei Interguvernamentale, care stipuleaza ca Tratatul de Reforma al UE sa aiba prevederi referitoare la sport. De aceea, Carta Alba ar putea fi privita ca o actiune pregatitoare pentru implementarea in Tratat a unui articol privind sportul.

– Credeti ca violenta pe stadioane si dopajul in sport pot fi stopate?

– Sportul este o zona a activitatilor umane care prezinta un mare interes pentru cetatenii Uniunii Europene: aproximativ 60% dintre cetatenii UE sunt implicati in activitati sportive in mod regulat in sau in afara a aproximativ 700.000 de cluburi. Combaterea violentei – pentru care este clara nevoia unei mai bune cooperari intre statele membre – si dopajul – care tine de asemenea de sanatate – constituie fara indoiala prioritati ale cetatenilor Uniunii. Datorita adoptarii Cartei Albe si a noului Tratat vom putea face mai mult in anii care vor veni. Dar va fi un demers de lunga durata.

– Aveti in vedere acordarea de certificate europene pentru scolile care promoveaza activitatile sportive?

– Dati-mi voie sa va reamintesc faptul ca, in principiu, Uniunea Europeana nu are competente explicite in domeniul sportului, astfel ca, in principiu, UE nu poate acorda asemenea certificate. Dar in 2004 am organizat Anul European al Educatiei prin Sport pe parcursul caruia actiunile organizate la nivelul scolilor au promovat activitatile sportive. Astfel de initiative pot fi lansate si in anii viitori, de exemplu prin intermediul Planului de Actiune care poarta numele lui Pierre de Coubertin, adoptat impreuna cu Carta Alba, care contine activitati ce vor fi implementate sau sustinute de Comisia Europeana.