campeanu_sorin.jpgConsiliul Naţional al Rectorilor (CNR), reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi ai Ministerului Educaţiei au agreat că este necesară şi oportună reluarea procesului de acreditare a editurilor de carte ştiinţifică, a declarat Sorin Cîmpeanu. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Educaţiei, CSM, Consiliului Naţional al Rectorilor şi Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice.

„Concluziile ar fi următoarele: este clar că este nevoie de o reluare a procesului de acreditare a editurilor. Această acreditare ar trebui să se facă pe baza unei metodologii care să fie promovată prin hotărâre de guvern, nu prin ordin de ministru al Educaţiei, pentru că excede sferei şi ariei de competenţă a ministerului, implică mai mulţi actori. Este vorba strict de editurile care au capacitatea de a edita carte ştiinţifică, nu este vorba de alte aspecte ale modului de lucru al editurilor. Ne rezumăm la partea de carte ştiinţifică, care să se facă pe baza anumitor criterii foarte bine clar definite”, a explicat Sorin Cîmpeanu, preşedinte CNR.

În opinia sa, acest lucru ar ajuta şi la organizarea sistemului, dar şi universităţile româneşti, având în vedere că la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice sunt situaţii în care se prezintă „colegi cu cărţi, cărticele, cărţulii, broşuri” şi nu există un parametru de departajare obiectiv. „Înainte de a începe procesul de acreditare, va trebui făcută metodologia, stabilite criteriile. Acest proces de evaluare a editurilor a început foarte bine, însă el a fost stopat în anul 2012 într-un mod cu totul regretabil. UEFISCDI avea o componentă importantă de scientometrie, cu oameni pregătiţi şi capabili să realizeze această operaţie importantă de evaluare şi acreditare a editurilor. Un al doilea aspect a fost acela al recomandărilor – în ipoteza în care legea va mai prevede astfel de situaţii şi în ipoteza în care se va păstra necesitatea ca recomandarea să fie semnată de un conferenţiar sau profesor. Universităţile au solicitat existenţa unui aviz din partea Senatului, alţii au zis acord din partea Senatului, alţii au spus din partea Consiliului de Administraţie, alţii au spus din partea consiliilor facultăţilor. În cea mai mare parte, universităţile au propus completarea regulamentelor interne cu obligativitatea existenţei acestui aviz sau acord, care în ultimă instanţă nu înseamnă altceva decât o asumare instituţională, pentru că, în lipsa unor prevederi clare, ceea ce s-a întâmplat până acum s-a întâmplat fără asumarea instituţională explicită”, a spus Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte lucrările ştiinţifice elaborate în penitenciare, în cazul în care prevederile actuale vor rămâne în vigoare, au fost avansate mai multe variante, urmând a se lua o decizie. „CNR a avansat varianta unor acorduri bilaterale cu o instituţie. Am dat cu titlu de exemplu, subliniez cu titlu de exemplu, cum ar fi Institutul Naţional al Magistraturii, care are Consiliul ştiinţific, sigur că nu are experţi în toate domeniile. În funcţie de domeniul în care se încadrează sau în care se afirmă că s-ar încadra o anumită lucrare, să se furnizeze experţi din universităţi, dar într-un cadru legal, în cadrul unor acorduri bilaterale între instituţia – şi am dat doar un exemplu – care ar urma să gestioneze acest lucru şi universităţile care au angajaţi cu expertiză. Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice a avansat şi o altă variantă, cu titlul de ipoteză, de a evalua aceste lucrări pe acelaşi principiu pe care sunt evaluate propunerile de proiecte. În ambele situaţii, numitorul comun este păstrarea anonimatului autorului. Deci, fie că este vorba de acorduri bilaterale, fie că este vorba de o evaluare similară evaluării de proiecte realizate la nivelul CNCS, am fost de acord cu toţii că este importantă păstrarea anonimatului autorului lucrării, pentru a avea o evaluare obiectivă pe baza unor criterii profesioniste”, a mai explicat reprezentantul rectorilor.

Cîmpeanu este de părere că, din lipsa reglementărilor legale şi a unor metodologii de aplicare a legii privind executarea pedepsei, universităţile au fost „interpuse într-un mod nepotrivit atât din punct de vedere legal, mai ales din punct de vedere moral, în relaţia condamnat-penitenciar”. „Nu avea ce să caute universitatea acolo. Regulamentele universităţilor nu au incluse prevederi cu privire la modul de eliberarea a acestor recomandări. Cele mai multe dintre universităţi şi-au declarat disponibilitatea de updatare a regulamentelor interne inclusiv cu prevederi referitoare la această situaţie. În Codul de etică al universităţilor nu erau prevederi exprese cu privire la această situaţie, pentru că nu apăruse un interes atât de mare pentru această situaţie. De acum vor exista prevederi, deci va fi mult mai bine gestionată”, a arătat Cîmpeanu. AGERPRES