Elevii din Bucureşti şi Ilfov vor putea beneficia, începând din anul şcolar 2017 – 2018, de o cifră de şcolarizare în învăţământul profesional şi tehnic în acord cu cerinţele pieţei muncii, a declarat Stelian Fedorca, inspector şcolar general adjunct al IŞMB.

Inspectoratul Şcolar al Capitalei a lansat oficial parteneriatul pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic din Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov, realizat împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Ilfov şi ASCEDO Internaţional.

„S-a dat drumul la primul pas pentru elaborarea acestei strategii, proces care va dura şapte – opt – nouă luni, astfel încât anul viitor, pentru anul şcolar 2017 – 2018, să putem veni cu o cifră de şcolarizare în raport cu cerinţele pieţei muncii, cu ceea ce se cere (…). Adică planul de şcolarizare să nu se facă după nevoile cadrelor didactice, ci după nevoile agenţilor economici, care îşi vor asuma şi angajarea acestora, pentru că vor fi direct implicaţi în pregătirea elevilor”, a spus Fedorca.

El a arătat că această strategie se referă la învăţământul profesional iniţial, absolvenţii de clasa a VIII-a sau alţi tineri care şi-au întrerupt studiile putând să opteze pentru acest sistem dual de învăţământ. Acesta a mai spus că agenţii economici îi vor selecta pe elevi şi vor avea o implicare zilnică în pregătirea acestora.

Fedorca a adăugat că învăţământul dual a fost implementat în mai multe zone din ţară, printre care şi la Braşov unde concurenţa la înscriere a fost de 7 elevi pe loc, iar rata de angajare a fost de sută la sută.

„Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, învăţământul dual, este o nouă şansă pentru inserţia pe piaţa muncii”, a declarat, la rândul său, secretarul de stat în MENCŞ Monica Anisie. Ea a spus că Ministerul Educaţiei a creat cadrul legislativ în aşa fel încât să se dezvolte învăţământul dual aşa cum cer atât angajatorii, cât şi toţi cei care vor să se implice în această dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic. „Trebuie, de fapt, să promovăm acest învăţământ profesional. Să recunoaştem că încă mai există mentalitatea printre părinţi de a nu-şi da copiii la o şcoală profesională. Nu vorbim de o şcoală profesională, ci vorbim despre învăţământ profesional pentru că nu este o ruşine să ajungem şi în cadrul învăţământului dual”, a adăugat aceasta.

Anisie a explicat că parcursul educaţional este flexibil, elevii putând să treacă oricând de la învăţământul profesional la cel teoretic şi invers. „După ce copilul îşi încheie ciclul de învăţământ profesional poate reveni în cadrul liceului să îşi completeze studiile în aşa fel încât să poată merge mai târziu în învăţământul superior. Copilul poate oricând să meargă dinspre învăţământul profesional la cel teoretic şi invers”, a precizat ea.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Sorin Dimitriu, a declarat că prin această strategie se va identifica nevoia reală din piaţă, calificările cerute de industrie şi, în general, de activitatea economică. „Ceea ce se întâmplă acum este că (…) cei care decid cifrele sunt persoanele care nu au calificarea şi experienţa necesară şi se întâmplă că absolvenţi de şcoli cu un anumit prestigiu să nu-şi găsească loc de muncă pentru că pe piaţă se cer alte calificări. Camerele de comerţ o să aibă un rol important în dialogul cu factorii de decizie din zona economică”, a spus Dimitriu.

El a arătat că, potrivit unei cercetări de piaţă din 2015, cererea pe piaţa muncii era pentru electromecanici, sudori, prelucrători prin aşchiere, iar în învăţământul din Bucureşti aceste calificări se regăseau la un nivel scăzut.

Potrivit lui Dimitriu, pregătirea practică a celor care optează pentru învăţământul profesional şi tehnic se va putea desfăşura la viitorii angajatori, o mare parte dintre aceştia având propriile laboratoare şi propriile dotări. AGERPRES