saftoiu_adriana.jpgTrecerea clasei a IX-a la gimnaziu, autonomia universitară şi pericolul politizării instituţiilor de învăţământ superior au fost principalele teme abordate marţi la dezbaterea asupra Legii educaţiei naţionale organizată de Jurnalul Naţional.

Deputatul PNL Adriana Săftoiu consideră că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu ar reprezenta o capcană pentru elevii din mediul rural, care astfel ar putea fi determinaţi să abandoneze şcoala după încheierea acestui ciclu de învăţământ obligatoriu.

La rândul său, fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu a susţinut aceeaşi idee, apreciind că singura soluţie bună pentru elevii din mediul rural a fost cea prin care învăţământul obligatoriu era de zece ani, şi nu de nouă. ‘Clasa a IX-a trimisă la gimnaziu nu este un pas înainte, ci un pas înapoi.


Creşterea duratei învăţământului obligatoriu la noi a ajutat mai mulţi tineri să-şi termine liceul şi a fost un pas înainte. De aceea spun că acum, dacă ne întoarcem la nouă clase şi trimitem clasa a IX-a la gimnaziu, este o pierdere. Se spune că o să câştigăm clasa pregătitoare, pentru că o facem obligatorie, dar dacă ne uităm în datele statistice, acum, grupa pregătitoare cuprinde 95-97% dintre copiii acestei generaţii, deci dacă o facem obligatorie nu câştigăm mare lucru,” a susţinut Andronescu.


Preşedintele Federaţiei Alma Mater, Anton Hadăr, a afirmat că măsura „va fi un fiasco”, numai şi numai din perspectiva resursei umane şi „nu vor exista nici fondurile necesare să pregătească aceşti oameni”. Pe de altă parte, consilierul Gabriella Pasztor a fost de părere că noua formulă de organizare ar fi un câştig pentru învăţământul românesc, mai ales dacă se ia în considerare problema minorităţilor naţionale şi în special a etniei rome, pentru care introducerea obligativităţii clasei pregătitoare este de un real ajutor. Polemica pe tema autonomiei universitare a fost şi mai puternică.


Fostul ministru liberal al educaţiei, Cristian Adomniţei, a declarat că actualul ministru, Daniel Funeriu, „sfidează pe toată lumea atunci când declară că proiectul noii legi a educaţiei susţine autonomia”.


„Acest ministru şi-a asumat o lege la care nu a avut contribuţii. Ministerul educaţiei coordonează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară”, a spus Adomniţei. Autonomia universităţilor a fost susţinută şi de deputatul PDL Cătălin Croitoru, prezent la dezbatere, care a considerat că autonomia universitară este absolut necesară, reprezentând „şcoala libertăţii de gândire”, fără de care mediul universitar nu s-ar putea dezvolta. Sindicaliştii prezenţi au susţinut că finanţarea în funcţie de numărul de elevi nu poate duce la performanţe în educaţie. La discuţii au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, liderii federaţiilor sindicale din educaţie, parlamentari, reprezentanţii studenţilor, elevilor şi ai asociaţiilor de părinţi. AGERPRES