preoteasa_liliana.jpgLiliana Preoteasa, director general în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a afirmat miercuri că, în varianta realistă, prognoza relevă că indicatorul privind rata părăsirii timpurii a şcolii va ajunge în 2020 la aproximativ 11%. Liliana Preoteasa a spus, cu ocazia participării sale la masa rotundă „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020:
Obiectivele în domeniul educaţiei”, că prognoza indică, pentru 2020, o rată a părăsirii premature a şcolii de 10% în varianta optimistă şi de 13,4% în varianta pesimistă. Ea a precizat că indicatorul reprezintă procentul din populaţia de 18-24 de ani care a finalizat cel mult învăţământul gimnazial şi care nu se găseşte în nicio formă de educaţie sau formare profesională.

„Acest indicator a fluctuat până în 2004, când a ajuns la 22,4%. Din acel moment a fost o scădere continuă a indicatorului şi în 2008 el a ajuns la 15,9%. Din păcate, prognoza indică pentru 2009 o creştere a indicatorului la 16,6%”, a declarat Liliana Preoteasa. În altă ordine de idei, ea şi-a exprimat convingerea că programul „Şcoala după şcoală” va sprijini succesul şcolar al copiilor.


Pe de altă parte, referitor la cel de-al doilea indicator pe educaţie din Strategia Europa 2020, cel legat de ponderea absolvenţilor de învăţământ universitar din grupa de vârstă 30-34 de ani, Ion Ciucă, director în MECTS, a spus că Uniunea Europeană are o ţintă de 40%, pe care România probabil nu va putea să o atingă până în 2020. El a menţionat că, într-o variantă realistă, acest indicator va ajunge la 26,74% în 2020, la 29,93% într-un scenariu optimist şi la 24,60% într-o variantă pesimistă. Ion Ciucă a afirmat că indicatorul referitor la absolvenţii de învăţământ universitar din grupa de vârstă 30-34 de ani a fost de aproximativ 9% în 2002, nivelul estimat în 2009 fiind de 16,78%.


„Finanţarea medie pentru învăţământul terţiar în România este pur şi simplu la o valoare mult scăzută”, a declarat Ciucă. În altă ordine de idei, el a apreciat că legislaţia actuală nu defineşte foarte clar conceptul de educaţie terţiară. „Consiliul European din iunie va andosa toate propunerile pentru toate statele membre, moment în care, în mod normal, ţintele României devin angajamente asumate”, a declarat Viorel Dobrescu, director în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene.


El a menţionat că statele membre sunt în situaţia de a-şi defini propriile obiective în funcţie de punctul de pornire şi de condiţiile specifice şi au început deja efortul de adaptare a obiectivelor „Strategiei Europa 2020” la specificul naţional.
Potrivit lui Dobrescu, printre propunerile de ţinte naţionale pentru 2020 formulate de România se numără o rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 şi 64 de ani de aproximativ 70% şi un procent de 1,8-2% din PIB alocat cercetării. AGERPRES