Impactul direct asupra economiei municipiului Cluj-Napoca, a prezenţei în oraş a Universităţii Babeş-Bolyai, se ridică la 190 de milioane de euro, relevă un studiu realizat de un doctorand din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB Studiul a luat în considerare datele anului 2015.

Conform cercetării, impactul direct al UBB asupra economiei municipiului Cluj-Napoca a fost, în 2015, de 847.373.804 lei, din care 601.943.386 lei reprezintă cheltuielile studenţilor, iar 124.083.114 pe cele ale angajaţilor. Au mai fost luate în considerare cheltuielile directe ale Universităţii – 81.040.658 lei şi sume de bani generate de cheltuielile făcute în Cluj-Napoca de vizitatorii studenţilor – 33.676.767 lei.

În 2015, UBB avea 3.158 de angajaţi şi 29.754 de studenţi la zi, la toate nivelele de studiu.

Studiul mai arată că un student la buget, la nivel licenţă, cazat la cămin, chletuie în medie 12.793 lei pe an. În schimb, un student la taxă cheltuie o sumă de cel puţin două ori mai mare, respectiv 26.897 lei.

Am iniţiat o anchetă sociologică pentru a estima cheltuielile studenţilor. După mai multe regresii şi medii ponderate am putut estimat cheltuielile studenţilor UBB în 2015. (…) Cel mai mare aport o au studenţii„, a spus joi, într-o conferinţă de presă, realizatorul studiului, Andrei Chircă.

Acesta a mai precizat că, din suma totală de 190 de milioane de euro stabilită ca impact asupra oraşului, 71 la sută o reprezintă cheltuielile făcute de studenţi.

Aproximativ jumătate din studenţii din Cluj-Napoca sunt înmatriculaţi la UBB, ceea ce înseamnă, potrivit autorului studiului, că impactul pe care îl generează asupra economiei oraşului toate universităţile din municipiu ar fi dublu, însă acest lucru nu este pentru moment susţinut de un studiu detaliat. În structura numărului de studenţi din Cluj-Napoca, după UBB, cu 50 la sută, se situează Universitatea Tehnică, cu 23 %, apoi UMF cu 11 %, USAMV cu 9%, Academia de Muzică cu 2% şi Universitatea de Artă cu 1%. Universităţile private din oraş reprezintă şi ele 4% din totalul studenţilor. Potrivit ultimelor date statistice numărul studenţilor din Cluj-Napoca se ridică la peste 66.000.

„Ceea ce este surprinzător este că, dacă luăm totalul cheltuielilor UBB, totalul bugetului şi îl raportăm la ceea ce cheltuie studenţii, studenţii cheltuie aproape dublu – 1,83. Un lucru foarte rar întâlnit în alte studii şi în special în studii făcute în SUA şi Eruopa de Vest. Dacă ne uităm la banii primiţi direct de la minister, nu din fonduri proprii de la Cluj, vedem că, de fapt, studenţii cheltuie de 3 ori mai mult. Iar dacă ne uităm la banii pe care îi plăteşte universitatea înapoi, doar prin contribuţiile angajaţilor, practic jumătate din banii pe care îi primeşte de la minister îi şi dă imediat în apoi sub formă de contribuţii”, a spus Andrei Chircă.

Studiul a fost realizat doar la nivelul studenţilor la forma de învăţământ cu frecvenţă, la nivel de licenţă, masterat şi doctorat.

Prin comparaţie, suma de 190 de milioane de euro, calculată ca fiind impactul direct al UBB asupra municipiului Cluj-Napoca, reprezintă peste jumătate din bugetul oraşului, care, în 2015, a fost de aproape 250 de milioane de euro.

Cu ocazia prezentării acestui studiu, reprezentanţii Facultăţii de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării au lansat şi un videoclip de promovare comună a celor şase universităţi de stat din Cluj-Napoca. Clipul este realizat pe melodia „Ne vedem la Cluj” a formaţiei Hara şi are ca scop coalizarea forţelor mediului academic clujean pentru atragerea studenţilor şi promovarea comună la târgurile de educaţie din afara ţării.

Potrivit reprezentanţilor celor şase universităţi, proiectul este unul inedit şi constituie o premieră la nivelul României. „Am încercat să surprindem spiritul Clujului ca oraş al comunicării, al strategiilor comune, cu alte cuvinte al parteneriatului, între universităţi, mediul de afaceri şi autorităţile publice locale. Este pentru prima dată când toate universităţile publice ale unui centru universitar din România colaborează pentru realizarea şi promovarea unei oferte comune, pentru constituirea unei comunităţi închegate şi coerente, indiferent de concurenţa din timpul admiterii”, afirmă iniţiatorii proiectului.

Aceştia au subliniat caracterul multicultural al învăţământului superior şi oferta educaţională multilingvistică, care transformă Clujul într-un spaţiu deschis şi primitor pentru studenţii din întreaga ţară, dar şi din afara graniţelor României, fie că sunt sau nu vorbitori de limba română. AGERPRES