ubb cluj.jpgPrimul centru de „digital humanities” (folosirea digitizării în ştiinţele umaniste) din România a fost inaugurat, joi, la Universitatea Babeş-Bolyai. Acest centru adună specialiştii şi cercetători din domenii variate, dar şi studenţi, al căror scop este acela de a crea diferite „produse” care pot apărea la intersecţia informaticii cu ştiinţele umaniste.

Proiectele care pot fi create prin intermediul acestui centru – botezat Digi HUBB – sunt extrem de diverse şi pot atinge domenii de la istorie şi antropologie, până la geografie, studii de film, comunicare, arhitectură şi multe altele. „Digital humanities înseamnă, pe scurt, Shakespeare transpus pe un iPad”, a explicat profesorul Susan Schreibman, de la Universitatea Maynooth din Irlanda, care este partener al UBB în crearea centrului Digi HUBB.

Aceasta a explicat că unul dintre avantajele acestui domeniu este că permite arhivarea, pe o platformă virtuală, a milioane de documente, texte, cărţi, fotografii sau alte tipuri de surse de informaţie. Aceste arhive imense, odată constituite, pot servi apoi pentru cercetări extrem de specifice. „Fireşte că niciun om nu are capacitatea de a citi şi de a cerceta de unul singur o cantitate atât de mare de informaţie. Dar tot cu ajutorul calculatorului se pot efectua căutări amănunţite, pentru o cercetare extrem de specifică, care are şi avantajul de a fi şi interdisciplinară şi care poate aduce la lumină puncte de vedere inedite”, a spus Schreibman.

Ea a explicat că printr-un asemenea centru cum este DigiHUBB se pot derula şi proiecte de cercetare extrem de interesante, care implică un parteneriat cu societatea, în sensul că se poate crea o platformă pe care oamenii dintr-o comunitate să fie încurajaţi să trimită diferite informaţii – documente, fotografii, etc – care apoi să fie arhivate, analizate şi puse înapoi la dispoziţia publicului într-o formă organizată. Schreibman a explicat că lucrează în momentul de faţă la un proiect care presupune adunarea de scrisori, vederi şi cărţi poştale, redactate în anul 1916, proiectul urmând să fie finalizat anul viitor, când câteva mii de asemenea documente vor fi fost analizate şi apoi prezentate pe un site, în formă digitalizată.

La rândul lor, cercetătorii de la DigiHUBB din Cluj au în vedere un prim proiect care presupune digitalizarea a 50 de scrisori care reprezintă corespondenţa dintre Hortensia Papadat Bengescu şi scriitorul francez Henri Jacquier, care a trăit foarte mulţi ani la Cluj. Cea care va coordona acest proiect este Corina Moldovan, care este şi directorul DigiHUBB. Ea a explicat că aceste scrisori oferă o incursiune în literatura românească a vremii, pe care cei doi au analizat-o în corespondenţa lor. „DigiHUBB este un proiect de cercetare colaborativă şi transdisciplinară între profesori şi cercetători de la mai multe facultăţi ale UBB. Pentru că digital humanities este un domeniu destul de nou, care este de fapt o punte între ştiinţele socio-umane şi aplicaţiile ştiinţifice de mare vârf, noi vrem să conlucrăm la realizarea unei cercetări ştiinţifice, dar şi aplicative. În afară de proiectul scrisorilor lui Henri Jacquier ne mai gândim şi la cartografierea traseelor culturale ale intelectualilor străini la Cluj, la realizarea unei hărţi interactive şi, de asemenea, un alt proiect se va adresa studenţilor, bobocilor care vin la Cluj şi care nu ştiu unde să meargă. Vom crea un site care va putea fi completat în permanenţă de studenţii mai mari”, a spus Corina Moldovan.

Centrul DigiHUBB va beneficia de suport tehnic şi tehnologic de la o altă universitate din Cluj, respectiv Universitatea Tehnică, având în vedere că aceasta deţine aparatura necesară digitalizării diferitelor tipuri de documente, dar şi specialiştii necesari pentru a ‘împacheta’ informaţia sub formă de site-uri, hărţi sau aplicaţii pentru telefonul mobil. Practic specialiştii de la DigiHUBB vin cu ideile şi realizează cercetarea, iar cei de la UTCN vin cu logistica şi capacitatea de a pune informatica în slujba unui domeniu umanist. „Avem la UTCN atât tehnologia cât şi ştiinţa necesară augmentării capacităţii de prelucrare şi de stocare a materialelor, astfel încât să venim în sprijinul cercetătorilor umanişti şi nu numai, de a deschide noi orizonturi”, a declarat Paulina Mitrea, profesor la Universitatea Tehnică.
În momentul de faţă DigiHUBB se află în faza de pregătire şi de scriere a unor proiecte, pentru care se doreşte atragerea de finanţări din fondurile europene sau naţionale destinate cercetării. DigiHUBB este deocamdată primul din România şi al treilea din Europa de Est. Digital humanities este un domeniu care îşi are rădăcinile în anii ’40, însă a căpătat un contur mai precis începând cu 1980, când utilizarea tehnologiilor digitale în studiul ştiinţelor umaniste a luat amploare. În anii 1990-2000 au apărut câteva reţele de cercetare şi predare a digital humanities, iar în 2009 domeniul s-a consacrat drept cea mai recentă descoperire majoră în cercetarea umanistă. AGERPRES