ciuce_constantin.jpgRectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu”, prof. univ. dr. Constantin Ciuce, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres, în care vorbeşte despre interesul tinerilor din ţările europene pentru instituţia clujeană de învăţământ superior medical, precum şi despre reputaţia pe care o au în clinici din străinătate cadrele pregătite la Cluj-Napoca.


– După 90 de ani de existenţă, Şcoala de medicină din Cluj-Napoca, întemeiată de celebrul profesor Iuliu Haţieganu, se bucură de aceeaşi faimă deosebită, atrăgând, în continuare, numeroşi studenţi români şi străini. Cum se explică, domnule rector, interesul constant al tinerilor pentru instituţia clujeană de învăţământ superior medical?

De aproape un secol, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” nu face rabat nici de la seriozitate, nici de la responsabilitatea pe care o are în formarea profesională medicală. Faptul că UMF şi-a deschis porţile pentru studenţii străini este expresia ofertei noastre de internaţionalizare a studiilor, aspect pe care orice universitate şi-l doreşte şi îl promovează. Nu suntem inferiori niciunei alte universităţi europene, motiv pentru care avem dreptul şi datoria să menţinem şi să creştem prestigiul pe care înaintaşii noştri l-au conferit acestei instituţii de învăţământ medical.

– Cotidianul francez ”Le Figaro” a publicat în ediţia sa din 29 ianuarie 2010, sub titlul ”România, noul Eden al studenţilor la medicină”, un articol în care se spune că 85% dintre studenţii medicinişti din Franţa, care ”eşuează” la examenele din primul an de studii, vin la Cluj-Napoca, pentru o a doua încercare. Autorul materialului menţionează că UMF recrutează candidaţii din străinătate pe bază de dosar, nu prin examen, iar acest detaliu i-ar determina pe mulţi tineri din Hexagon să se îndrepte cu noi speranţe spre instituţia clujeană de învăţământ superior. Vă rugăm să detaliaţi acest punct de vedere, prezentat doar parţial în cotidianul francez.

– Încep prin a spune că o treime din studenţii UMF, respectiv peste 2.200 de tineri, provin din 54 de ţări ale lumii, iar 700 sunt studenţi europeni. Cei mai mulţi dintre cei europeni sunt înscrişi în anii de studii I, II şi III. Deschiderea României spre Europa, prin integrarea ţării noastre în UE, a permis – graţie şansei oferite tinerilor de a alege universitatea în care să înveţe profesiunea pe care o vor practica în viaţă -, ca centrul universitar Cluj-Napoca să primească tot mai mulţi studenţi din străinătate. Universităţile din Cluj-Napoca sunt universităţi europene, iar UMF şi-a consolidat mereu buna reputaţie pe continent. Există o serie de ţări în Europa, care au decis să stabilească un ”numerus clausus” („closed number”, număr limitat al studenţilor în universitate – n.r.). Stabilirea acestui număr limitat determină mulţi tineri care trăiesc în ţările respective să opteze pentru instituţii de învăţământ superior din alte arii geografice, din dorinţa de a face cu orice preţ medicina. În cazul Franţei, tinerii trebuie să treacă de un concurs extrem de dur, care se bazează pe cele învăţate timp de un an, în amfiteatre care reunesc un mare număr de studenţi. Examenul pe care îl susţin după primul an de studii selectează, din 2.000 de tineri, să spunem, doar 200 şi niciodată cu unul sau doi în plus. Mulţi dintre tinerii care se regăsesc sub linia listei cu cei 200 de admişi sunt de o calitate deosebită. Sunt respinşi la o diferenţă de o miime sau două faţă de ultimul clasat, dar sistemul riguros, gândit numai pentru 200 de persoane, nu le permite să meargă mai departe. Cei mai mulţi dintre ghinionişti au însă motivaţie şi consideră medicina drept singura lor modalitate de realizare în viaţă. Pentru că ”au eşuat” în trecerea acestui examen, nu mai au dreptul să se prezinte la o altă facultate similară din Franţa. Insist enorm în sublinierea că nu este nicio critică, niciun reproş. Eu fac efectiv doar o analiză. Aceşti oameni despre care discutăm găsesc de cuviinţă să vină către România – o ţară europeană -, şi la Cluj-Napoca, unde este o universitate europeană, pentru a-şi putea împlini visul. Repet, îi desparte numai o miime – două sau doar un punct de cei declaraţi admişi, dar cine poate garanta, într-o situaţie dată, că doar cunoştinţele din momentul examenului sunt cele care îl arată, cu adevărat, pe viitorul medic. Un medic nu este numai ceea ce ştie. Este şi ceea ce este ca structură umană. S-ar putea ca mulţi dintre cei într-adevăr motivaţi să facă medicina să ajungă să dovedească, în timp, că devin practicieni mult mai buni decât cei care au reuşit să intre în acel sistem care cuantifică doar cât ştii şi nu ceea ce eşti. Nu doar tineri francezi vin pentru studii la UMF Cluj-Napoca. Universitatea clujeană este a doua din Europa care formează medici pentru Suedia, în medicină generală şi stomatologie. Diferenţa este că reprezentanţi ai Suediei, responsabili de situaţia sanitară din oraşe mari, cu mii de medici, au venit la Cluj-Napoca pentru a sta de vorbă cu noi despre felul în care doresc să îi formăm pe viitorii lor doctori, astfel ca, într-un echilibru între ceea ce doresc ca formare şi ceea ce există aici ca program, să ajungem să asigurăm un maximum în privinţa integrării studenţilor în unităţi medicale, în momentul în care ei se întorc în Suedia. Sunt o serie de alte ţări din Europa care au un număr mare de studenţi care se pregătesc pentru o carieră medicală la Cluj-Napoca. Referitor la cele publicate de jurnaliştii francezi, preluaţi de cei clujeni, cu distorsiuni şi multe inserţii răutăcioase, eu am avut o deschidere absolută faţă de toate solicitările lor, invitându-i să vină să vadă, la faţa locului, care este situaţia reală în acest miraj al venirii studenţilor străini la Cluj-Napoca. Trebuie să vă spun că, de-a lungul timpului, au fost jurnalişti care au prezentat onest situaţia din universitate, dar alţii au dat propriile interpretări, total nedocumentate, prin urmare cu deficienţe în ceea ce priveşte cuantificarea unor procente referitoare la studenţi sau numărul lor efectiv de la UMF, încercând să acrediteze ideea că ar fi o discordanţă între ceea ce spune rectorul Universităţii şi ce spun alţi reprezentanţi oficiali sau profesori, care le predau efectiv studenţilor străini. Interpretările care privesc nuanţe, să le spunem răutăcioase, îşi au originea în aspecte pe care nu doresc să le comentez.

– Buna reputaţie profesională câştigată de medicii clujeni în străinătate şi renumele UMF sunt cele care îi motivează pe tinerii din Franţa, de pildă, să vină la studii la Cluj-Napoca. Este taxa anuală de 5.000 de euro foarte mare comparativ cu cea din universităţi similare din Europa?

Taxa şi studiile efectuate pe bază de taxe nu sunt invenţia UMF din Cluj-Napoca. Ele există în multe ţări din Europa şi din Statele Unite ale Americii. Diferenţa este cuantumul acestei taxe. Potrivit unei înţelegeri cu Asociaţia UMF din România, care cuprinde cele şase universităţi tradiţionale, taxa de la UMF ”Iuliu Haţeganu” este de 5.000 de euro. Valoarea ei trebuie pusă în balanţă cu costul pregătirii din alte instituţii similare. De pildă, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Debrecen (Ungaria) taxa este de 10.800 de euro pe an, faţă de 5.000 de euro la Cluj-Napoca. În universităţi din alte ţări, costurile sunt mult mai mari, în special în cele americane. Învăţământul medical este unul scump, pentru că suntem obligaţi, prin natura pregătirii, să avem un număr mare de cadre didactice, în special în sectorul clinic, pentru grupuri mici de studenţi. Ei învaţă care este diferenţa între ceea ce însuşesc din cărţi şi ceea ce se întâmplă, efectiv, cu fiecare pacient în parte. Cazul fiecărui pacient este diferit de standardul prezentat de manual. Iar această însuşire a capacităţii de a ajunge să fii un bun medic, în afară de cunoştinţe şi de relaţia umană ce trebuie construită cu pacientul, este făcută printr-o muncă asiduă, de către fiecare cadru didactic care lucrează cu un grup mic de studenţi.

– Cum sunt selecţionaţi, pentru primul an de studii, tinerii din străinătate care doresc să se formeze la UMF ”Iuliu Haţieganu” pentru profesiunea de medic?

UMF Cluj-Napoca funcţionează într-o ţară europeană, respectă legislaţia comunitară şi pe cea a statului român. Este foarte adevărat că admiterea pe bază de taxe nu este accesibilă pentru oricine. Noi nu suntem interesaţi de o afacere la UMF ”Iuliu Haţieganu”. Pentru noi este primordial să ne menţinem prestigiul şi să formăm viitori medici de calitate, egali în competiţia europeană cu cei din alte universităţi de pe continent. Există, prin urmare, un set de criterii care ţin de alegerea celor care îşi depun dosarul pentru a se înscrie la facultate. Numai dosarele care au trecut de comisia de evaluare sunt acceptate pentru plata taxei şi nu invers, adică nu plăteşti prima dată şi apoi eşti admis pe bază de dosar. Întâi se evaluează dosarul şi abia după aceea dosarele admise ajung să însemne plata taxei de care discutăm. Selectăm, în general, candidaţii care au absolvit liceele cele mai bine cotate din ţările din care vin şi pe cei care au avut medii foarte bune sau o orientare spre biologie-chimie încă din liceele pe care le-au urmat. Criteriile sunt publicate pe site-ul UMF Cluj-Napoca şi pot fi consultate de oricine. Nu avem ce să ne reproşăm. Există un regulament de admitere pe care profesorii din UMF îl respectă cu stricteţe, iar selecţia pe care ei o fac este în interesul nostru, ca universitate. Ideea că UMF a devenit paradisul unor studenţi veniţi din străinătate nu ne întristează deloc, chiar ne bucură, pentru că înseamnă că ei regăsesc în instituţia clujeană forma în care pot să îşi împlinească visul vieţii. Cred că Europa este deja convinsă în privinţa calităţii absolvenţilor pe care îi formăm. În Franţa sunt nenumăraţi medici români care lucrează cu bune rezultate, la fel şi în alte ţări europene, precum Marea Britanie, unde sunt societăţi care recrutează medici români. Din păcate, societatea românească este cea care nu realizează că pierde, pentru că, nedorind să investească în această profesie, politicul a ajuns să vadă în medici echivalentul oricărei alte profesiuni, uitând că fără recunoaşterea profesională a rolului social şi recompensa materială pe măsura efortului depus şi a responsabilităţii va veni o vreme în care România va căuta medici.

Absolvenţi de merit ai Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca practică, de mulţi ani şi cu o bună reputaţie, profesia de medic în ţări ale Uniunii Europene. Profesionalismul medicilor clujeni care aleg să lucreze în afara ţării este apreciat în Franţa, Marea Britanie, Italia, Germania şi SUA. Sistemul sanitar din Franţa a recrutat, după 2007, mulţi medici generalişti din România, pe fondul deficitului de cadre medicale în zonele rurale, unde, deseori, sunt sub 100 de medici la 100.000 de locuitori. În prezent, aproximativ 800 de medici români lucrează în Franţa – la Paris, Strasbourg, Saint-Tropez, Marseille sau pe Coasta de Azur. Cei mai mulţi medici străini din Franţa sunt belgieni (16%), iar medicii români se clasează pe locul al doilea (12%). Pe de altă parte, tot mai mulţi tineri europeni aleg să vină la Cluj-Napoca pentru studii superioare medicale. La UMF ”Iuliu Haţieganu” învaţă 2.200 de studenţi străini, din care 700 din Europa. În 2009, învăţământul medical superior din Cluj-Napoca a împlinit 90 de ani de existenţă. Azi, UMF se mândreşte cu performanţe de nivel internaţional şi are specialişti de talie mondială, precum profesorul Mihai Lucan, directorul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal, care a efectuat mai multe intervenţii chirurgicale în premieră în lume, sau profesorul Ion Coman ai cărui foşti studenţi clujeni, specializaţi acum în chirurgie urologică robotică, profesează la Milano (Italia) şi în mari clinici din Germania, iar unul dintre ei îşi desfăşoară activitatea la Institutul European de Urologie Oncologică. AGERPRES