UNICEF atrage atenția că 19% dintre copiii între 15-18 ani nu erau cuprinşi în sistemul de educaţie în anii 2010-2011 şi 2011-2012

clasa_goala1.jpgAproximativ 19% dintre copiii cu vârste între 15-18 ani nu erau cuprinşi în sistemul educaţional în anii 2010-2011 şi 2011-2012, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe, reprezentantul UNICEF pentru România, Sandie Blanchet, care a prezentat un studiu referitor la situaţia copiilor de vârsta învăţământului secundar superior de educaţie (15-18 ani).

“Pe baza metodologiei folosite, s-a putut stabili că aproape 183.000 de copii în anul şcolar 2010/2011 şi 174.000 de copii în 2011/2012 nu erau cuprinşi în sistemul de învăţământ. Aceste cifre reprezintă 19% din populaţia de 15-18 ani, proporţie ce rămâne constantă la nivelul celor doi ani asupra cărora s-a focalizat analiza”, a spus Blanchet.

Potrivit acesteia, segmentul de populaţie de vârstă corespunzătoare învăţământului secundar superior care prezintă riscul cel mai ridicat privind participarea la educaţie este reprezentat de copiii din mediul rural.

Totodată, rata abandonului şcolar din anul 2011/2012 indică un risc crescut pentru elevii din zonele rurale: valoarea indicatorului este cu aproximativ 30% mai mare în cazul acestora faţă de cei din urban.

“Ratele repetenţiei în acelaşi an şcolar, pentru clasele IX, X şi XII, erau cu peste 40% mai mari în cazul populaţiei elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. Rata abandonului a evidenţiat şi prezenţa unor inegalităţi de gen. Diferenţele constatate între fete şi băieţi, de aproximativ 1 punct procentual, plasează fetele în poziţie de avantaj”, a afirmat reprezentantul UNICEF, citând rezultatele aceluiaşi studiu.

Datele mai arată că rata abandonului în funcţie de cele două criterii – mediu de rezidenţă şi gen – indică faptul (cel puţin pentru anul şcolar 2011/2012) că riscul cel mai înalt de excluziune prin abandon este asociat băieţilor din mediul rural (6% în anul menţionat, comparativ cu 4,7% pentru băieţii din urban).

La nivelul anului 2011, cea mai mare proporţie a populaţiei din afara sistemului de educaţie era în vârstă de 16 ani (aproape 85%), iar aproximativ 81% finalizaseră cel mult nivelul gimnazial. Proporţia de aproape 20% a copiilor de etnie romă în segmentul populaţiei de 15-18 ani din afara sistemului de învăţământ reflectă situaţia defavorizată a acestora sub aspectul educaţiei.

Studiul prezentat de UNICEF mai arată că peste jumătate dintre copiii din afara şcolii intervievaţi au lucrat în cursul ultimei săptămâni, aproape două treimi fiind de gen masculin. Mai mult de 99% dintre aceştia au lucrat, însă, fără contract de muncă.

În privinţa participării la educaţie, rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior subliniază disparităţile dintre urban şi rural, diferenţele ajungând la 27-28 puncte procentuale, ceea ce evidenţiază faptul că o proporţie importantă a segmentului de tineri din zonele rurale nu frecventează învăţământul secundar superior.

Rata netă ajustată de cuprindere şcolară permite identificarea unor disparităţi privind participarea la educaţia de nivel secundar superior şi între diferitele regiuni de dezvoltare, diferenţele ajungând până la 23-26 puncte procentuale. Valoarea cea mai redusă a indicatorului este înregistrată în Regiunea Nord-Est, regiune cu nivel mai redus de dezvoltare economică, iar, cea mai ridicată, în Regiunea Bucureşti-Ilfov, cu cel mai înalt nivel de dezvoltare.

Potrivit reprezentantului UNICEF, România ar trebui să realizeze o serie de politici şi măsuri de intervenţie focalizată. Printre măsurile enumerate, se află sprijinirea tinerilor din mediul rural, dar şi creşterea calităţii în unităţile de învăţământ din mediul rural. “Măsurile de intervenţie trebuie să ţină cont şi de faptul că riscul cel mai ridicat de excluziune prin abandon este asociat bieţilor din mediul rural, această categorie fiind, în prezent, într-o măsură redusă, ţintită în mod focalizat de politicile educaţionale. De asemenea, sistemul de educaţie trebuie să clarifice rolul şi statutul învăţământului profesional şi tehnic oferit în cadrul programelor de studii ale şcolilor profesionale şi ale liceelor tehnologice şi să promoveze mecanisme şi instrumente mai clare de adaptare a reţelei şi ofertei şcolare la realităţile pieţei muncii şi de implicare a angajatorilor”, a mai spus reprezentantul UNICEF pentru România, Sandie Blanchet.

Acest studiu reprezintă o continuare şi o completare a studiului ‘Toţi copiii la şcoală până în 2015. Iniţiativă globală privind copiii în afara sistemului de educaţie. Studiu naţional – România. Analiza situaţiei copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie din România’, elaborat de UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) alături de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul Naţional de Statistică şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în cadrul iniţiativei globale derulate de UNICEF în parteneriat cu Institutul de Statistică al UNESCO privind copiii în afara sistemului de educaţie.

“Dacă studiul din 2012 s-a focalizat pe participarea la educaţie a copiilor de vârsta nivelului primar şi gimnazial de educaţie (7-14 ani), în acest caz am urmărit situaţia copiilor de vârsta învăţământului secundar superior de educaţie (15-18 ani), pentru a obţine un tablou cât mai complet cu privire la acest fenomen, acoperind astfel în întregime învăţământul primar şi secundar. Prin intermediul acestui studiu, am urmărit să evaluăm amploarea fenomenului de neparticipare şcolară a copiilor/tinerilor de vârsta învăţământului secundar superior, să explorăm unele caracteristici ale acestora şi să identificăm bariere şi provocări în legătură cu participarea la educaţia de nivel secundar superior”, susţin realizatorii studiului. AGERPRES