unsr.jpgUniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR) consideră că prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 un număr mare de prevederi „eronate” privind domeniul învăţământului universitar au fost „îndreptate”, acţionându-se, astfel, în interesul studenţilor şi al calităţii educaţiei superioare din România.

UNSR continuă, însă, să militeze pentru ponderea de 25% din alegerea rectorului să revină studenţilor.

„Potrivit UNSR, noul act normativ publicat recent în Monitorul Oficial modifică o serie de reglementări, sperăm că într-un mod constructiv, şi anume: posibilitatea înmatriculării unui număr suplimentar de studenţi (10%) de către universităţi, faţă de capacitatea de şcolarizare stabilită de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, ar putea sprijini în primul rând studenţii străini, care, din cauza anumitor proceduri de durată mai mare sau care întârzie, nu reuşesc să se înscrie la termen în instituţiile de învăţământ universitar din România. Această diferenţă de 10% ar putea încuraja universităţile să crească atractivitatea ofertei educaţionale către aceştia şi să participe la dezvoltarea mobilităţii europene”, susţine UNSR.

De asemenea, conform reprezentanţilor studenţilor, reglementarea întreprinderii studiilor de doctorat în regim de „frecvenţă redusă” este o prevedere „extrem de utilă” pentru tinerii care doresc să-şi completeze şi aprofundeze studiile universitare, dar sunt nevoiţi în acelaşi timp să gestioneze un regim de muncă „full time”, ca angajaţi, pentru a-şi întreţine familiile.

„Din păcate, această practică există şi până acum, dar funcţiona într-un regim haotic”, mai spun studenţii.

În opinia acestora, faptul că învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate reprezintă o soluţie pentru modernizarea, diversificarea şi creşterea performanţei educaţiei din România, reprezentând „o cale de adaptare a studiilor pentru nevoile cetăţenilor”.

„O altă măsură salutară este cea privind organizarea de către instituţiile de învăţământ superior a meditaţiilor pentru absolvenţii de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul, fiind un sprijin real pentru tinerii care manifestă interes în acest sens. Rezultatele dezastruoase din ultimii ani ale Bacalaureatului relevă faptul că elevii sunt slabi pregătiţi în domeniile materiilor de admitere şi prin acest program s-ar putea crea o balanţă între cunoştinţele necesare pentru admiterea la un program de studiu şi pregătirea acestora”, afirmă UNSR.

Potrivit studenţilor, „din păcate”, articolul 209 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 rămâne neschimbat, reprezentativitatea studenţilor în alegerea rectorului universităţii fiind în „continuare asuprită”.

„Federaţia îşi doreşte ca 25% din alegerea celui mai important pilon din universitate să revină studenţilor, ca parteneri de drept în procesul educaţional. Invităm pe această cale reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale la o dezbatere asupra acestui punct, pe care l-am mai deschis în fiecare circumstanţă întâlnită”, afirmă reprezentaţii studenţilor.

Ei consideră că o atitudine constructivă, bazată pe dialog, este mult mai utilă atunci când vorbim despre viitorul sistemului de învăţământ universitar.

„Astfel, cea mai bună variantă pentru a fi corectate eventualele nereguli este interacţiunea instituţională directă cu reprezentanţii MEN şi ai legislativului, încercând să soluţionăm ceea ce reprezentanţii asociaţiilor studenţeşti au semnalat ca neprielnic şi defectuos, şi nu alte instituţii sau organisme din România. UNSR apreciază dialogul constant pe care îl are cu MEN, şi ne dorim ca acesta să se fructifice în politici educaţionale constructive pentru studenţii noştri şi pentru sistemul de învăţământ românesc”, mai susţin cei de la UNSR. AGERPRES