universitatea_bucuresti.jpgUniversitatea din Bucureşti propune eliminarea exceptării demnitarilor de la examinarea malpraxisului academic de către comisiile de etică universitare şi îmbunătăţirea cadrului legislativ în ceea ce priveşte validarea lucrărilor cu caracter ştiinţific realizate în regim de detenţie.
Propunerile vor fi avansate Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice de către Universitatea din Bucureşti.

„Ce ne-a determinat în primul rând să facem noi comisia de Etică şi în special Universitatea din Bucureşti aceste propuneri este faptul că observăm că viaţa publică românească în care mediul academic, evident că are partea sa, este tot mai supusă în ultima perioadă unor presiuni , unor malformări care afectează credibilitatea Universităţii în ansamblu, vulnerabilizează categorii profesionale şi pun sub semnul întrebării chestiuni precum ‘de ce demnitarii sunt exceptaţi de la analiza, în cazul plagiatului, de către Comisiile universitare de etică’. De ce ei sunt scoşi în afara cadrului universitar, adică acel cadru care le-a favorizat şi certificat titlul de doctor în domeniul respectiv sau de ce e posibil ca o persoană aflată în detenţie pentru că publică o lucrare ştiinţifică să primească o reducere a pedepsei cu 30 de zile”, a afirmat joi preşedintele Comisiei de etică a Universităţii, Marian Popescu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, se pune întrebarea pe ce temei legal a fost stabilit faptul că numai Consiliul Naţional de Etică (CNE), care este un consiliu consultativ al Ministerului Educaţiei, are dreptul să se ocupe de demnitari atunci când există suspiciuni de plagiat, adăugând că trebuie modificat cadrul legislativ al CNE.

Marian Popescu a precizat că propunerea Universităţii din Bucureşti este eliminarea paragrafului din Ordonanţa 28/2011 care exceptează pe demnitari de la examinarea de către comisiile de etică.

Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a susţinut că intenţia Universităţii este să transmită Parlamentului această propunere care ar putea fi însuşită de către un parlamentar pentru a face o inţiativă parlamentară.

Vicepreşedintele comisiei de etică Dumitru Sandu a explicat că „s-au creat o serie întreagă de practici care sunt extrem de contraproductive pentru mediul intelectual”.

„Deciziile în legătură cu plagiatul sau posibilul plagiat al persoanei în cauză se iau absolut impredictibil. Cazul Oprea celeritate în câteva zile, cazul Olguţa Vasilescu au trecut de mult cele 90 de zile care trebuiau avute în vedere pentru luarea deciziei, comunicarea deciziei. (…) Ne interesează schimbarea unei situaţii juridice care este contra productivă. (…) E de neînţeles cum e posibil să îţi vină în faţă o teză de doctorat din care copy-paste paragrafe multe, pagini multe sunt luate din propriile lucrări ale conducătorului şi conducătorul spune foarte bine pe decizia la admiterea doctorală. (…) Trebuie renunţat la articolul de lege privind privilegierea demnitarilor în materie de judecare a lucrărilor de doctorat. Nu facem această chestiune, devin modele, devin modele negative nu mai poate nimeni să controleze lucrurile”, a punctat Dumitru Sandu.

O altă propunere vizează lucrările cu caracter ştiinţific realizate în regim de detenţie, Astfel, propunerea Universităţii din Bucureşti este ca certificarea caracterului ştiinţific al unei lucrări publicate în regim de detenţie să fie realizată prin solicitarea de către ANP a mediului academic, iar facultatea desemnează o comisie ştiinţifică formată din trei membri cu expertiză, cu în domeniul de referinţă al lucrării.

În prezent caracterul ştiinţific al lucrării este considerat realizat prin îndeplinirea a două condiţii. Prima condiţie este recomandarea unui cadrul didactic, de regulă profesor universitar, ales de către deţinut şi propus conducerii penitenciarului. Acesta va scrie o recomandare în care girează caracterul ştiinţific al lucrării respective. Cea de a doua condiţie se referă la publicarea lucrării de către o editură acreditată Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).

Examinarea îndeplinirii acestor două condiţii precum şi decizia reducerii pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare astfel de lucrare aparţin comisiei penitenciarului formată din cinci membri, niciunul competent în a stabili caracterul ştiinţific al unei lucrări, în opinia reprezentanţilor Universităţii. AGERPRES