Universitatea din Craiova a sărbătorit pe 27 octombrie împlinirea a 70 de ani de la înfiinţare, prilej cu care a fost lansată ultima ediţie a Monografiei instituţiei şi a avut loc şedinţa solemnă a Senatului universităţii, în sala mare a Teatrului Naţional „Marin Sorescu”. Prof. univ. dr. Nicolae Panea, prorector al Universităţii din Craiova, a afirmat că Monografia Universităţii din Craiova a început să fie scrisă în urmă 17 ani şi din cinci în cinci ani sau din 10 în 10 ani se actualizează.

„Azi avem ultima variantă a Monografiei Universităţii. Pe una dintre coperţile acestei monografii este decretul regal de înfiinţare. O monografie este o provocare, pentru că, dincolo de existenţa reală a instituţiei, trebuie să existe o dimensiune sintetică şi spirituală, cu un grad mare de realizare ştiinţifică, drept care instituţia noastră, prin profesorii ei, a încercat să construiască o monografie gândindu-se la tradiţia acestei scrieri în sociologia românească. Monografia este, practic, instituţia însăşi, pentru că peste ani, şi îmi permit să gândesc în perspectivă, lucrurile se pot schimba şi singurele dovezi ale faptului că noi am existat într-o anumită dimensiune intelectuală sunt cele cuprinse între coperţile monografiei„, a spus Nicolae Panea.

Panea a subliniat că o astfel de monografie reprezintă pentru o instituţie aşa tânără cum este Universitatea din Craiova un dialog cu ceea ce înseamnă cultura monumentalizată a unor universităţi precum Bologna, Padova, Paris, Londra, Praga şi un moment de bilanţ, dar şi de comparaţie şi de elan, precum şi o provocare de a se încadra într-un context multisecular.

Coordonatorul Monografiei Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, a afirmat că această lucrare este o operă colectivă, la care au contribuit 24 de autori care şi-au pus semnătura, dar sunt alte zeci care au contribuit la realizarea unei baze documentare fără precedent şi care legitimează instituţia nu numai ca o mostră a conştiinţei de sine, dar şi ca un document care confirmă o activitate prodigioasă.

„Lucrăm în facultăţi diferite, în corpuri de clădiri diferite şi ne vom da întâlnire prin această carte, dacă vom avea curiozitatea să o descoperim. Suntem o instituţie tânără iar tinereţea este un atribut, dar în acelaşi timp şi o responsabilitate. Prima universitate în Europa a apărut, contrar mentalităţii generale, în 1062 şi a fost la Parma, în Italia, a doua a fost la Bologna, în 1088. Între 1065 şi 1500 au apărut 430 de universităţi în Europa. În România, istoria învăţământului superior începe din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează decretul de înfiinţare a Universităţii din Iaşi, în 1860, apoi din Bucureşti, în 1864. În 1919 se constituie Universitatea din Cluj iar actul de înfiinţare este însoţit de un studiu al savantului Vasile Pârvan intitulat ‘Datoria noastră’, numai că această datorie nu a ţinut decât până în 1940, când Transilvania nu ne-a mai aparţinut”, a spus Dumitru Otovescu, care a subliniat că lucrarea este o sinteză realizată dintr-o triplă perspectivă – istorică, structurală şi axiologică.

Rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Cezar Ionuţ Spînu, a evocat, în cuvântul său, figuri importante ale istoriei învăţământului românesc.

„Cred că astfel de aniversări sunt un util respiro, un util moment retrospectiv, un moment în care să treci printr-o autoevaluare ceva mai profundă şi uşor atipică. Dincolo de obiectivele cuantificabile, în învăţământ este vorba de idei şi creativitate. Mă gândesc, e bine să ne gândim din când în când, la precursori. La numele care, în ciuda sau în virtutea circumstanţelor istorice, au dus lucrurile un pic mai departe, un pic mai aproape de idealul cunoaşterii. Cred că avem numai de câştigat dacă medităm din când în când la marile repere umane care au construit lumea de azi. Gheorghe Lazăr sau Spiru Haret sunt, aş îndrăzni să spun, mai mult decât figuri importante în istoria învăţământului românesc, sunt moduri de a trăi şi a acţiona: ‘România nu se prezintă cu figura unui războinic cu coiful pe cap şi cu mâna înarmată, ci cu aceea a geniului păcii’, spunea într-un rând Spiru Haret, cel întors de la studii din străinătate şi hotărât măcar să spună ce are de spus. După cum ştim cu toţii, a şi clădit ce avea de clădit. Educaţia înseamnă libertate iar pacea este semnul inteligenţei in actu. Cred că putem măcar să medităm la ce a spus acest mare vizionar al învăţământului românesc”, a spus rectorul Universităţii.

Potrivit rectorului Spînu, şedinţa solemnă a reprezentat finalul unei serii de evenimente care au marcat 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Craiova, care din 1947 şi până azi a trecut prin multiple transformări şi care face parte din familia acelor universităţi apărute din „resorturi imediate”.

La şedinţa solemnă a Senatului Universităţii din Craiova au participat ministrul educaţiei naţionale, Liviu Pop, Ecaterina Andronescu – fost ministru al educaţiei naţionale, vicepreşedintele Senatului Claudiu Manda, alţi membri ai Guvernului şi ai Parlamentului şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, oficialităţi locale şi regionale, parteneri din mediul socio-economic, câteva sute de cadre didactice din învăţământul superior din ţară. AGERPRES