sapientia.jpgUniversitatea Sapientia va deschide în 2014 o filială în municipiul Sfântu Gheorghe, în cadrul căreia vor funcţiona două secţii cu predare în limba maghiară – agronomie şi silvicultură. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că autorităţile locale vor reabilita clădirea fostei şcoli profesionale „Gaman Janos”, pe care o vor pune apoi la dispoziţia Universităţii Sapientia. Aceasta va asigura dotarea şi cadrele didactice care vor preda la cele două specializări.

La conferinţa de presă organizată în curtea şcolii au participat, printre alţii, dr. David Laszlo, rectorul Universităţii, precum şi doi reprezentanţi ai Ungariei, respectiv secretarii de stat Nemeth Zsolt şi Repas Zsuzsanna, care au spus că guvernul de la Budapesta sprijină acest proiect.

Nemeth Zsolt a declarat că Universitatea Sapientia funcţionează de 13 ani în România, are patru filiale, la Oradea, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi Miercurea Ciuc, şi s-a dovedit a fi „o poveste de succes” pentru că aici au studiat câteva mii de studenţi. El a afirmat că guvernul de la Budapesta va sprijini în continuare comunitatea maghiară din zonă pentru a-şi forma specialişti. „Există o zicală care spune că trebuie să stropeşti acolo unde creşte iarba şi e nevoie de sprijinirea Sapientia pentru că succesul pe care l-a realizat este vizibil”, a spus Nemeth Zsolt.

Repas Zsuzsanna a susţinut că sprijinul pe care Guvernul Ungariei îl va acorda comunităţii maghiare din Transilvania va fi „garantat atât timp cât va fi nevoie” de acesta.
Episcopul Bisericii reformate din Transilvania, Kato Bela, a menţionat că ideea constituirii filialei din Sfântu Gheorghe a Sapientia s-a conturat anul trecut la Universitatea de vară de la Tusvanyos, în urma unei discuţii purtate cu premierul Ungariei, Viktor Orban, şi a afirmat că scopul acestei instituţii de învăţământ superior este de a suplini lipsa din peisajul educaţional românesc a unor specializări cu predare în limba maghiară.

Iniţiatorii proiectului au specificat că cele două specializări, agronomie şi silvicultură, se mulează pe specificul judeţului Covasna, dar şi pe trendul european, care se axează pe ecologie. Cele două secţii vor urma în timp procedura legală din România pentru a fi acreditate, asemenea celorlalte specializări. AGERPRES