amfiteatru-studenti.jpgUniversităţile care doresc să menţină specializări rare ar putea introduce, începând cu următorul an academic, dubla specializare la nivel de licenţă, dându-le absolvenţilor acestora o şansă mai mare de încadrare pe piaţa muncii. Problema a fost ridicată de conducătorii instituţiilor universitare, în cadrul Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) care s-a desfăşurat la Timişoara.

„Sunt câteva universităţi care-şi doresc să păstreze anumite specializări rare, de exemplu limbile greacă, latină sau specialişti în istorie pe anumite subramuri ale acesteia etc. şi pentru a putea fi rentabilă o astfel de specializare, pentru a putea fi susţinută financiar, universităţile au ajuns la concluzia că ar trebui ca cei care studiază în cadrul acestor programe de studii să primească o şansă în plus la absolvire în ceea ce priveşte angajarea, să aibă o a doua specializare”, a declarat vineri seara, la Timişoara, Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

Potrivit oficialului din ME, lucrurile nu sunt încă foarte clare şi urmează ca, împreună cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), să se stabilească o procedură prin care să poată fi reunite anumite specializări. El a menţionat faptul că pe procesul Bolognia, învăţământul superior este de maximum 4 ani, statul român asigurând învăţământul fără taxă pentru această perioadă. În momentul în care se doreşte o a doua specializare, trebuie identificate acelea care să aibă un trunchi comun, astfel încât studiile să nu depăşească această durată.

„Universităţile vor veni cu propunerile în ceea ce priveşte aceste duble specializări, se va face un studiu de oportunitate să vedem ce se întâmplă peste 4 ani, dacă cei care vor absolvi aceste duble specializări vor putea fi primiţi de piaţa forţei de muncă şi vor veni cu propuneri în ceea ce priveşte specializările pe care doresc să le unească. Funcţie de toate aceste lucruri, ARACIS va stabili o procedură prin care aceste programe de dublă specializare să fie acreditate, mergând pe ideea că ele provin din programe deja acreditate”, a adăugat Paraschiv.

Un alt aspect dezbătut de rectorii reuniţi la Timişoara a vizat faptul că instituţiile de învăţământ superior îşi doresc să devină universităţi antreprenoriale, pentru ca rectorii să poată avea flexibilitate în ceea ce priveşte utilizarea veniturilor pe care reuşesc să le atragă.

Ministerul Educaţiei va analiza modalitatea legală prin care, în viitorul apropiat, acest lucru să poată fi aplicabil. „Universităţile trebuie să aibă spirit antreprenorial, să creeze plus valoare, să-şi breveteze şi să-şi vândă ideile, să acorde consultanţă mediului de afaceri, de unde pot scoate bani”, a punctat secretarul de stat.

În acest fel, pot creşte soldurile universităţilor, care sunt sumele pe care acestea le-au acumulat în decursul anilor, care nu au fost cheltuite şi la finele anului se reportează în anul viitor. Deocamdată, însă, după cum s-a arătat în cadrul discuţiilor, instituţiile de învăţământ superior nu au posibilitatea să cheltuiască banii.

Universităţile româneşti nu sunt extrem de bogate, dar sunt câteva mari care au solduri de zeci de milioane de lei, dar şi care au doar câteva zeci de mii de lei, acest aspect fiind diferit în funcţie de numărul de proiecte de cercetare pe care le au, de cel al proiectelor europene pe care le derulează sau de capacităţile de producţie pe care şi le-au creat. „Consider, azi, că ne descurcăm cu banii pe care-i avem, dar nu înseamnă că suntem mulţumiţi. Ne dorim mai mulţi bani pentru promovarea universităţilor româneşti, dar să nu uităm că acele universităţi care doresc excelenţă nu sunt împiedicate de nimeni să acceseze fonduri europene, proiecte de cercetare; s-a lansat Programul 2020, universităţile pot crea consorţii. Pentru excelenţă, trebuie să te lupţi să găseşti sursele de finanţare”, a explicat Gigel Paraschiv.
Un alt subiect dezbătut de rectori s-a referit la internaţionalizarea universităţilor, deschizându-le nu doar studenţilor români, ci şi străinilor. „Nu trebuie să mai aşteptăm să şcolarizăm doar studenţi români, mai ales în condiţiile în care numărul absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat scade de la an la an. Trebuie să aducem în universităţile româneşti studenţi străini, care să studieze pe cont propriu valutar, bani care intră în bugetul respectivelor instituţii academice. În ultimul timp, universităţile au înţeles lucrul acesta şi au apărut programele de studiu în limbi străine. În Universitatea de Vest Timişoara, spre exemplu, sunt 5 programe pentru licenţă şi 6 de master în limbi străine”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei. AGERPRES