usamv_cluj.jpgAmbasadorul Franţei în ţara noastră, Francois Saint-Paul, a participat miercuri la cea de-a V-a ediţie a „Întâlnirilor europene din Transilvania”, organizată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, ocazie cu care a vorbit despre importanţa folosirii fondurilor structurale pentru ca România să poată reuşi o corectă dezvoltare a zonei rurale.

Ambasadorul a explicat că şi Franţa s-a confruntat, în anii ’30, cu o problemă de migraţie puternică a populaţiei din zonele rurale către oraş, aşa cum se întâmplă astăzi cu România, şi a subliniat că dezvoltarea rurală rămâne o problemă delicată pentru mai multe state europene.

„Una dintre principalele provocări pentru zonele rurale din România este mobilizarea fondurilor structurale care trebuie să servească dezvoltării nu doar a infrastructurii, ci şi a sectoarelor economice. Colaborarea cu agenţiile de dezvoltare regională este primordială. Dezvoltarea rurală şi o mai bună utilizare a acestor fonduri europene nu vor putea fi totuşi asigurate fără a avea o administraţie publică puternică, profesionistă şi eficientă. În special la nivel local. Iată motivul pentru care cred că întărirea capacităţilor administrative trebuie să rămână o prioritate”, a declarat ambasadorul Francois Saint-Paul.
Diplomatul francez a precizat că aceste întâlniri între specialişti care au loc cu ocazia „Întâlnirilor europene din Transilvania” – eveniment organizat de Ambasada Franţei în România – sunt utile pentru ca aceştia să încerce să răspundă la câteva întrebări esenţiale pentru viitorul ţărilor lor.

În contextul unor profunde schimbări de populaţie şi a unei migraţii în creştere a populaţiei active dinspre zonele rurale către oraşe, se pune problema găsirii unor soluţii pentru ca tinerii să fie încurajaţi să nu mai plece din zonele sau din ţările lor şi să li se dea ocazia şi posibilităţile de a dezvolta activităţi ce pot genera profit, o viaţă mai bună şi locuri de muncă.

„Cum să convingem persoanele din zonele rurale să nu plece în altă parte pentru condiţii mai bune de viaţă. Acestea sunt întrebări la care trebuie să se răspundă. Evoluţia populaţiei rurale în România în anii următori va fi extrem de rapidă. Şi în Franţa am cunoscut aceeaşi evoluţie, asta se întâmpla în anii ’30, când în Franţa 50% din populaţia totală locuia la ţară. Este cât se poate de clar că evoluţia acestei populaţii rurale va constitui o problemă importantă şi că nu va putea exista o lume rurală corectă decât dacă abordăm aceste probleme legate de diversificarea activităţilor din mediul rural. Iar mobilizarea fondurilor structurale, folosirea corectă a acestora, va fi esenţială”, a spus ambasadorul Francois Saint-Paul.

Rectorul USAMV, Doru Pamfil, a amintit că România are o caracteristică unică printre ţările europene, aceea de a avea un grad mare de ruralitate, însă a atras atenţia că sunt zone din ţară care se depopulează şi rămân astfel inactive. „Europa este foarte diversă şi există discrepanţe majore între state şi regiuni. Dacă în Franţa un procent de 29% locuieşte în zone preponderent rurale, la noi e de 46%, dar în Irlanda, în unele zone, este de peste 70%. Problemele majore cu care se confruntă spaţiul rural în România sunt legate de îmbătrânirea demografică din cauza scăderii natalităţii, dar şi din cauza migraţiei. Marea majoritate a populaţiei lucrează în agricultura de subzistenţă, iar veniturile lor sunt modeste, incapabile să le asigure un trai decent”, a spus Doru Pamfil.

El a explicat că în contextul în care Uniunea Europeană vine cu soluţii precum acordarea unor sume ce pot ajunge şi până la 75.000 de euro pentru măsura numită „instalarea tinerilor fermier”, adică pentru acei tineri care doresc să îşi deschidă o fermă, şi specialiştii trebuie să vină cu soluţii menite să ţintească educaţia populaţiei şi ridicarea nivelului de trai a acesteia. „Cum pot fi tinerii sprijiniţi altfel? În primul rând printr-o şcolarizare într-un procent cât mai mare şi la un nivel cât mai ridicat şi prin practicarea unei agriculturi multifuncţionale, prin crearea de întreprinderi mici şi mijlocii, prin dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti şi de artizanat, a industriilor de prelucrare a lemnului, prin folosirea energiei regenerabile sau prin deschiderea de ateliere de prelucrare. Dar vor fi zadarnice dacă nu sunt susţinute de o politică guvernamentală”, a afirmat rectorul USAMV.

„Întâlnirile europene din Transilvania” încep miercuri şi sunt organizate de Ambasada Franţei în România şi Institutul Francez din Cluj-Napoca şi durează trei zile, timp în care vor avea loc întâlniri atât la Târgu Mureş, cât şi la Sibiu. Tema acestei ediţii este axată pe discutarea problemelor legate de producţie, distribuţie şi consum a produselor, precum şi pe încurajarea inventivităţii şi a găsirii de soluţii inovative.AGERPRES