Doi din zece copii din mediul rural spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de învăţământ, conform celui de-al şaselea raport „Bunăstarea copilului din mediul rural”, lansat de World Vision.

În cadrul unei dezbateri desfăşurate la Palatul Parlamentului, extinderea programului „Şcoală după şcoală”, care implică masă caldă şi ore remediale, a fost prezentată drept soluţie pentru reducerea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Directorul executiv al World Vision România, Mihaela Nabăr, a prezentat în cadrul dezbaterii zece informaţii relevante despre situaţia copiilor din mediul rural, în anul 2022. Potrivit acestora:

– unul din zece copii de la sate nu frecventează în prezent nicio instituţie de învăţământ;

– doi din zece copii spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată

suficientă mâncare;

– aproape jumătate dintre mame nu le-au făcut niciodată analize medicale copiilor;

– doi din zece copii spun că violenţa este prezentă în şcoala lor mult sau foarte mult;

– 24% dintre copii spun că nimeni nu îi ajută atunci când nu se descurcă la teme;

– un sfert din copii spun că elevii din familiile sărace sunt discriminaţi (mult sau foarte mult);

– 88% dintre copiii de şcoală primară şi 73% dintre copiii de gimnaziu nu au mers niciodată în tabără;

– 42% dintre adulţi recunosc că nu ar şti ce să facă dacă ar afla de un caz de abuz sau neglijare a unui copil din comunitate;

– 31% din copiii de la ţară declară că niciodată sau doar uneori se simt puternici şi sănătoşi;

– vârsta la care minorii încep fumatul şi consumul de alcool este de sub 14 ani.

Directorul executiv al World Vision a prezentat, de asemenea, zece concluzii referitoare la situaţia adolescenţilor din mediul rural în anul 2022:

– 14% dintre adolescenţi se duc frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncaţi, pentru 9% dintre aceştia fiind ceva obişnuit;

– patru din zece adolescenţi spun că părinţii îi tratează mai rău decât pe ceilalţi copii din gospodărie uneori sau întotdeauna şi trei din zece spun că profesorii îi tratează mai rău decât pe ceilalţi copii din clasă (uneori sau întotdeauna);

– 30% dintre adolescenţi se simt expuşi unor riscuri în comunitate, cel mai frecvent menţionat motiv fiind violenţele comise de persoane în stare de ebrietate;

– 28% dintre adolescenţi nu ar aborda autorităţile dacă ar fi victima unor violenţe; aproximativ o treime dintre aceştia afirmă că se tem că nu vor fi crezuţi;

– 37% dintre adolescenţi lipsesc de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie;

– 46% dintre adolescenţi acuză oboseala din cauza faptului că muncesc;

– 47% dintre adolescenţii de la ţară declară că niciodată sau doar uneori le place la şcoală;

– aproape unul din cinci adolescenţi (19%) fumează sau au încercat să fumeze;

– 34% dintre minorii din mediul rural au încercat alcoolul şi 43% dintre aceştia consumă alcool cel puţin o dată pe lună;

– adolescenţii spun că susţinerea părinţilor şi o atitudine pozitivă le-ar face viaţa mai bună.

Potrivit aceluiaşi studiu, ca să le ajungă banii de la o lună la alta, peste jumătate dintre familiile din mediul rural (52%) au cumpărat anul trecut alimente mai ieftine ori au cumpărat aceleaşi alimente, dar în cantităţi mai mici (48%). Tot din cauza neajunsurilor, aproape una din zece familii (8%) de la sate şi-a retras copiii de la şcoală: mai mult de dublu faţă de 2012 (3%).

Totodată, 58% dintre adolescenţi şi 52% dintre copii îşi doresc să fie sănătoşi, 30% dintre adolescenţi şi copii spun că îşi doresc să se simtă iubiţi sau îngrijiţi de părinţi, iar 18% dintre adolescenţi şi 25% dintre copii îşi doresc o casă mai mare sau mai modernă.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, a solicitat ca bunăstarea copiilor să fie o prioritate de ţară. Ea a menţionat că World Vision realizează o astfel de cercetare odată la doi ani şi că „din păcate, situaţia copiilor din mediul rural nu se îmbunătăţeşte”, ci din contra.

„Începând cu educaţia, un capitol esenţial al raportului, considerăm esenţială susţinerea navetei elevilor, programe de activităţi extraşcolare, nevoia de a ne uita cu atenţie şi la sănătatea emoţională a copiilor şi adolescenţilor şi să le oferim în şcoală programe de consiliere şi mentorat. Un aspect îngrijorător este implicarea copiilor în munca din gospodărie, în special în creşterea fraţilor mai mici, în detrimentul şcolii. Am propus aici programe de grădiniţă prietenoasă care să îi aducă pe copiii mici la grădiniţă, programe de educaţie parentală de tip Şcoala Părinţilor, continuarea eforturilor de a face campusuri şcolare în jurul liceelor sau şcolilor profesionale în mediul rural”, a declarat Mihaela Nabăr.

De asemenea, în cadrul dezbaterii de luni, două eleve care fac parte din programul „Vreau în clasa a 9-a” au pledat pentru: programe de educaţie remedială şi masa caldă; programe de intervenţie pentru elevii de liceu; extinderea programelor de educaţie parentală de tip „Şcoala Părinţilor”; operaţionalizarea grupurilor de acţiune anti-bullying de la nivelul fiecărei şcoli; participarea copilului în procesul de luare a deciziilor să fie clar şi specific definită în legislaţie; în cadrul disciplinelor existente în curriculum să fie rezervate, obligatoriu, ore dedicate informării tuturor copiilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor.

Raportul „Bunăstarea copilului din mediul rural în 2021” a fost realizat la comanda Fundaţiei World Vision România, în perioada aprilie-mai 2022, pe trei eşantioane reprezentative: adulţi (1.747 de respondenţi), adolescenţi (1.120 de respondenţi) şi copii (1.232 de respondenţi de vârstă şcolară corespunzând şcolii primare). AGERPRES