Lucrul la cele 5 volume despre istoria informaticii românești a necesitat o muncă enormă. Cum vă propuneți ca cele scrise să ajungă la un public cât mai numeros?

MV-  Cele 4 volume sunt publicare, urmează volumul V, probabil ultimul. Am crezut că proiectul va dura 2 ani, dar după ce am primit numeroase articole de la diverși autori (profesori, cercetătări, ingineri, economiști etc., din domeniul computing), am prelungit desfășurarea lui pe 3 ani (2018-2020, după care vor fi 1-2 volume cu CV-uri ale celor mai prestigioși informaticieni – Computing: hardware & software, din România). Evident că acest lucru este o etapă foarte importantă. M-am gândit și la acest aspect. Încă de la începutul lansarii proiectului ROINFO „Romanian Informatics 2018-2020” am postat pe pagina Web a proiectului CNIV (http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info ) obiectivele acestui proiect pentru a atrage în acest proiect câți mai mulți contributori –

PROIECTUL ROINFO 2018-2020 “60 DE ANI DE INFORMATICĂ ROMÂNEASCĂ” – http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info, Cuprins – http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir

Etapa I – Volumele: „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact”
• Volumul I: Computing – Contextul internațional, 2019
• Volumul II: Computing – Contextul național, 2019
• Volumul III: Computing – Apariție și dezvoltare, 2020
• Volumul IV: Computing – Dezvoltare și impact, 2020

Etapa II–Volumul : „Computing -Informaticieni de prestigiu din România”, 2021
• partea I – Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii
• partea II – realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)

Definiție

Pionier al informaticii românești este instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în (când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990):

  • studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System – DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
  • dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
  • utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
  • promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
  • promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.

(M. Vlada, 2018, Proiectul ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/iir)

 

Promovare în anul 2019

Joi, 26 sept. 2019, ora 12.00, în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, la Facultatea de Matematică și Informatică, amf. Spiru Haret, a avut  loc a II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni. Istoria informaticii românești descrisă de cei ce au trăit-o: http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/gen-info

https://unibuc.ro/primele-rezultate-ale-proiectului-roinfo-romanian-informatics-2018-2020/

https://jurnalul.ro/stiri/educatie/istoria-informaticii-romanesti-descrisa-de-cei-ce-au-trait-o-820476.html

https://www.edumanager.ro/istoria-informaticii-romanesti-descrisa-de-cei-ce-au-trait-o/

Primele rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian Informatics” 2018-2020

http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019

 

Au apărut primele rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian Informatics” (2018-2020)

Rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian Informatics” 2018-2020 –

https://www.edumanager.ro/rezultate-ale-proiectului-roinforomanian-informatics-2018-2020/

http://c3.cniv.ro/?q=2019/news/constantin-p-popovici-%C8%99i-%C3%AEnceputurile-informaticii-rom%C3%A2ne%C8%99ti

Prof. univ. dr. Cristian Calude, la întâlnirea generațiilor de informaticieni de la UniBuc –

https://unibuc.ro/prof-univ-dr-cristian-calude-la-intalnirea-generatiilor-de-informaticieni-de-la-unibuc/

Au apărut primele rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian Informatics” (2018-2020) –

https://muzeu.unibuc.ro/ro/au-aparut-primele-rezultate-ale-proiectului-roinforomanian-informatics-2018-2020/

Rezultate ale Proiectului ROINFO„Romanian Informatics” 2018-2020 –

https://www.edumanager.ro/rezultate-ale-proiectului-roinforomanian-informatics-2018-2020/

Universitatea din București premiată cu Diploma de excelență la „Gala Edumanager 2019”.

Anul acesta Universitatea din București a participat cu prezentarea intitulată „Primele rezultate în proiectul ROINFO (Vol. I & II), ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020 – Proiectul național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact”, realizată de conf. univ. dr. Marin Vlada, de la Facultatea de Matematică și Informatică, coordonator al proiectului.

https://unibuc.ro/universitatea-din-bucuresti-premiata-cu-diploma-de-excelenta-la-gala-edumanager-2019/

Vom trece în revistă evenimentele și acțiunile din anul 2019 privind Proiectul ROINFO – activități de elaborare, promovare și diseminare.

-9 ianuarie 2019 – Omagierea acad. Grigore C. Moisil de ziua lui – 10 ianuarie. Omagierea acad. Grigore C. Moisil – 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de Calcul” la Universitatea din București. Miercuri, 9 ianuarie 2019, Facultatea de Matematică și Informatică a organizat, la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de calcul”, o conferință de omagiere a academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică. În cadrul conferinței au fost prezentate secvențe audio-video care să reflecte personalitatea profesorului Grigore C. Moisil, a fost făcută o prezentare a lucrării „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”, ce a fost în curs de elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment au putut afla mai multe detalii cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil, http://c3.cniv.ro/?q=2018/moisil2019, https://unibuc.ro/academicianul-grigore-c-moisil-omagiat-la-60-de-ani-de…,

http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/gen-info, https://youtu.be/SEav0F5WES0

-Februarie 2019 – Articole de Gr. C. Moisil – revista AMC, Ed. Tehnică, Nr. 13-14, 1970 – INSTRUIREA ÎN ȘTIINȚA CALCULATOARELOR, Pag. 81 – Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor,

– https://www.scribd.com/document/405794652/Articole-Gr-C-Moisil-AMC-Nr-13… . Documentare pentru Grigore C. Moisil și Tiberiu Popoviciu – Grigore C. Moisil (1966) – https://www.scribd.com/document/387489845/Gr-C-Moisil-1966, Tiberiu Popoviciu (1966) – https://www.scribd.com/document/387489488/Tiberiu-Popoviciu-1966, http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri

3-Martie 2019 – Elaborare video Proiectul ROINFO (Romanian Informatics) 2018-2020, Omagiu acad. Grigore C. Moisil (1906-1973), fondatorul informaticii românești- https://youtu.be/Y9gbKLUYHR8. Ⓒ Video Marin Vlada (foto), Stelian Niculescu (sunet), George Vlada (procesare).

4-Sâmbătă, 6 aprilie 2019, ora 10, activitate la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău în cadrul Cercului de informatică „Programare cu răbdare” – inițiativă a Asociației EduSoft din Bacău (coord. lect. dr. Bogdan Pătruț). Toate grupele au participat la o întâlnire, în amf. „Solomon Marcus” cu profesorii de informatică:

– prof. univ. dr. Stelian Niculescu, fost profesor la Universitatea Politehnica din București, pionier al informaticii din România, fiind din a II-a promoție a secției „Mașini de calcul” înființată de profesorul Gr. C. Moisil, în anul 1959, discipol al academicianului Grigore C. Moisil (http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian, https://stelianniculescu.wordpress.com/) – Copilăria informaticii românești așa cum cum am trăit-o. Amintiri, descrieri și exemple

– conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, coordonator al proiectelor de e-Learning CNIV & ICVL, Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică şi Informatică (www.c3.cniv.ro, www.c3.icvl.eu), membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română (http://www.unibuc.ro/user/marin.vlada/) – Algoritmică & Programare. Rezolvarea problemelor: de la enunțuri și idei, la concepte și soluții (http://mvlada.blogspot.com/ 2019/04/conferinta-copilaria-informaticii.html).

– 7 mai 2019, Departamentul de Matematică și Informatică – Universitatea din Pitești, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice studențești – într-o sesiune plenară, M. Vlada și St. Niculescu au prezentat „Proiectul ROINFO – Informatica românească, de la Gr. C. Moisil, până astăzi”, organizarea fiind realizată de profesorii Tudor Bălănescu și Doru Popescu.

-14 mai 2019 Ploiești (sala EIV 9) – Departamentul Informatică, Tehnologia Informației, Matematică și Fizică – Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiești, în cadrul unei întâlniri cu studenții – într-o sesiune plenară, M. Vlada a prezentat „Proiectul ROINFO – Mărturii despre dezvoltarea informaticii românești, de la Gr. C. Moisil, până astăzi”, organizarea fiind realizată de profesorii Gabriela Moise și Cristian Marinoiu: „Informatica, o carieră de succes! 60 de ani de informatică românească! 27 de ani de Informatică la Ploiești!”.

-31 mai 2019 – Participarea la aniversarea Semicentenarului Departamentului de Calculatoare din Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universității POLITEHNICA din București, https://upb.ro/eveniment/semicentenarul-departamentului-de-calculatoare/

-Iulie 2019 – Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2), http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019

-4 septembrie 2019, „Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o”, https://jurnalul.antena3.ro/stiri/educatie/istoria-informaticii-romanest… . Anunț privind „Întâlnirea generațiilor de informaticieni” de la Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică. Au fost invitați să participe, din întreaga țară, absolvenți ai secțiilor de Mașini de calcul și Informatică de la Facultățile de Matematică, precum și absolvenții secțiilor de Calculatoare și Cibernetică, ocazie cu care se vor scoate în evidență eforturile întreprinse de oamenii de știință, profesori, cercetători, matematicieni, ingineri, economiști etc., pentru dezvoltarea domeniului de Computing în România: tehnica de calcul (IT) și industria de software. Mai multe informații găsiți la adresa web http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir.

-26 septembrie 2019, Lansarea volumelor I și II, amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică – Universitatea din București – Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2)- http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019.

„Prof. univ. dr. Cristian Calude, la întâlnirea generațiilor de informaticieni de la UniBuc”, https://unibuc.ro/prof-univ-dr-cristian-calude-la-intalnirea-generatiilo…

„Joi, 26 septembrie 2019, profesorul Cristian Calude va fi prezent la Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București, la întâlnirea generațiilor de informaticieni din România. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12, în amfiteatrul Spiru Haret (Strada Academiei 14). Acest eveniment se desfășoară în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 ce are ca obiective elaborarea istoriei informaticii românești prin descrierea apariției, dezvoltării și impactului informaticii și calculatorului în România. Cu acest prilej se vor prezenta primele rezultate din cadrul proiectului ROINFO, volumele I și II, având ca motto „Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o”. La eveniment vor participa conf. univ. dr. Radu Gramatovici, decanul Facultății de Matematică și Informatică a UB, prof. univ. dr. Constantin Popovici, prof. univ. dr. Dragoș Vaida, prof. univ. dr. Ion Văduva, prof. univ. dr. Adrian Atanasiu, prof. univ. dr. Stelian Niculescu, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Radu Homescu și alții, care vor vorbi despre eforturile realizate, uneori cu sacrificii, privind apariția și dezvoltarea informaticii romanești.

Mărturii și impresii de la întâlnirea informaticienilor, din 26 sept. 2019, cu ocazia lansării vol. l și 2:

– Vasile Baltac a scris pe Facebook: „În amfiteatrul Spiru Haret al facultății a avut loc lansarea a două volume din cartea Istoria informaticii românești, avându-l ca editor coordonator pe profesorul Marin Vlada. Un moment frumos de evocare a pionierilor români în informatică, în primul rând al celor care au activat în Centrul de calcul al Universității București și, mai ales a mentorului nostru, al tuturor, Grigore C. Moisil. Personal, am avut emoții mari întâlnind colegi cu care am colaborat în anii 1960, dar mai ales intrând în acest amfiteatru de care mă leagă amintiri puternice. În anii 1956-1957 dădeam aici probele la olimpiadele de matematică ce m-au consacrat pe viață. Apoi, în anul 1963, tânăr cercetător la MECIPT Timișoara, am fost invitat împreună cu colegul mat. Dan Farcaș de către Grigore C. Moisil, să facem expuneri despre bionică tot în acest amfiteatru. O mare onoare și încurajare atunci pentru noi! Amfiteatrul Spiru Haret ar trebui renovat. Mii de studenți au trecut prin el. Eminenți profesori ai facultății și oaspeți celebri de peste hotare au conferențiat aici. Băncile nu mai sunt cele pe care le știu eu, din anii 1950-1960, dar cele de acum nici noi nu arată. Un proiect de restaurare ar fi bine venit. Amfiteatrul ar trebui declarat monument istoric pentru rolul lui în istoria matematicii și informaticii din România.”

– Adrian Atanasiu a scris pe Facebook: „De la întâlnirea – extrem de placută – a promoțiilor de informaticieni. Au venit reprezentanți din toate generațiile: de la 16 la 91 ani. Din București, Craiova, Pitești, Timișoara, Cluj”.

– Radu Jugureanu a scris pe Facebook: „Despre noi. Despre istoria informaticii în România. Despre începuturile școlii românești de informatică, școală ce a determinat apariția celei mai dinamice industrii din economia românească, Industria IT. Un regal cu oameni despre care presa nu vorbește, dar cărora le datorăm enorm. În prima bancă, ascultând conștiincios introducerea Domnului Profesor Marin Vlada, este Domnul Profesor Stelian Niculescu, o legendă pentru multe generații, studentul lui Moisil și autorul primului manual de informatică. În fața decanului Radu Gramatovici și a domnului Profesor Adrian Atanasiu este Cristian Calude, unul dintre profesorii mei din facultate care mi-au determinat traiectoria profesională. Profesorul Dragoș Vaida, coleg de grupă cu mama mea, mi-a făcut cadou -cu gentilețe, o carte. O sală plină de mari personalități ale științei românești, dar și de eleve și elevi de la Colegiul Național Cantemir Vodă din Bucuresti, prima școală românească cu acces la Internet, din anii ‘90. Vom povesti despre toate acestea, la Satu Mare, la conferința CNIV 2019”.

-11-13 octombrie 2019 – Participarea la Drobeta-Turnu Severin, la invitația Fundației Ștefan Odobleja, pentru a prezenta lucrarea „Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020”, la Congresul cu participare internațională: ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la apariția volumelor „Psihologia Consonantistă” – http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019, https://www.edumanager.ro/congresul-cu-participare-internationala-stefan…

25-26 octombrie 2019 – Conferința de e-Learning CNIV 2019 dedicată Centenarului Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Satu Mare, https://mvlada.blogspot.com/ 2019/10/conferinta-de-e-learning-cniv-2019.html.

A avut loc cea de-a XVII-a Conferință Națională de Învățământ Virtual (CNIV) dedicată Centenarului acestei unități de învățământ preuniversitar din Satu Mare, cu rezultate de excepție în învățământul românesc. În premieră, în volumul CNIV 2019 au fost prezentate următoarele lucrări:

– M. Vlada, „ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020”, primele rezultate – Proiectul național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact. Proiectul Romanian Informatics (RoInfo) – Informatica în România. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii, http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info

– Prof. dr. Stelian Niculescu (Universitatea Politehnica din București), autor cu lucrarea Secția „Mașini de Calcul” și Centrul de Calcul (CCUB) de la Facultatea de Matematică -Universitatea din București, înființate de acad. Gr. C. Moisil.

– Prof. univ. dr. Ferucio Laurențiu Țiplea, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, autor cu două lucrări: „Atitudini actuale privind Informatica în România” și „Tendințe actuale privind formarea specialiștilor de informatică din România”.

– Prof. Radu Jugureanu, Senior Educational Expert (Horváth & Partner Management Consulting GmbH) și Prof. Dorina Jugureanu (Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din București), autori cu lucrarea „Pagini din istoria informatizării mediului preuniversitar românesc – Scurt istoric al Internetului în România”.

-15 noiembrie 2019 – Craiova, Simpozionul Naţional „Educație și formare pentru societatea digitală” la Colegiul „Ştefan Odobleja” din Craiova, manifestare științifică avizată de ministerul de resort, ce se dorește a fi un cadru de manifestare a inițiativelor și a acțiunilor cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Organizatorii au anunțat prezența la eveniment a două personalități de prestigiu ce au prezentat următoarele alocuțiuni (adresa Web: http://www.stefanodoblejacraiova.ro/):

– Primele rezultate ale Proiectului ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” (vol. I & II), Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o, conf. univ. dr. Marin Vlada, coord. proiecte de e-Learning CNIV & ICVL, Universitatea din București.

– Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja – părintele ciberneticii generalizate, ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin.

-21 noiembrie 2019, Hotelul Ramada Parc din București – Gala Edumanager și Conferința Națională Management Modern în Educație. La eveniment au participat peste 80 de lideri ai instituțiilor de învățământ românești – reprezentanți ai inspectoratelor școlare județene, directori de instituții din învățământul preuniversitar, reprezentanți ai universităților, ai asociațiilor profesionale din domeniu și reprezentanți ai companiilor private. Gala a fost precedată de Conferința Națională Management Modern în Educație. Anul acesta Universitatea din București a participat cu prezentarea intitulată „Primele rezultate în proiectul ROINFO (Vol. I & II), ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020 – Proiectul național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact”, realizată de conf. univ. dr. Marin Vlada, de la Facultatea de Matematică și Informatică, coordonator al proiectului.

https://www.edumanager.ro/proiectele-de-succes-din-educatie-au-fost-prem…

https://unibuc.ro/universitatea-din-bucuresti-premiata-cu-diploma-de-exc…

-17 Decembrie 2019, Drobeta-Turnu Severin – Participarea la Zilele Colegiului Național Pedagogic „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin (http://cnpstefanodobleja.ro/). Au fost prezentate 2 lucrări: „Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja – părintele ciberneticii generale. Cibernetica s-a născut în România (1938-1939)” de Ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin, Conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din București – coord., proiectul ROINFO; „ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI, DESCRISĂ DE CEI CE AU TRĂIT-O, Fenomenul informaticii Românești”, LANSAREA VOLUMELOR I & II de M. Vlada, coordonator ROINFO (https://www.edumanager.ro/zilele-colegiului-national-pedagogic-stefan-od…).

 

Promovare în anul 2020

Biblioteca CRIFST – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –

http://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada

2020 – M. Vlada , Proiectul ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” și promovarea istoriei informaticii romănești – http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-despre

  1. Vlada, Proiectul ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” și promovarea istoriei informaticii românești, Revista To Day Software Magazine, Cluj-Napoca, Nr. 95, 2020

https://www.todaysoftmag.ro/article/3169/proiectul-roinfo-2018-2020-romanian-informatics-si-promovarea-istoriei-informaticii-romanesti

  1. Vlada, O istorie care trebuie cunoscută. Priorități în cibernetică, informatică și inteligența artificială , Tribuna Învățămâtului, n5. 6-7, 2020 – https://tribunainvatamantului.ro/o-istorie-care-trebuie-cunoscuta-prioritati-in-cibernetica-informatica-si-inteligenta-artificiala/

 

Care a fost contribuția Universității din București în evoluția informaticii ca știință în România sau cum s-a individualizat Universitatea din București în peisajul învățământului superior, dar și al instituțiilor promotoare ale progresului informaticii?

MV- Da, Universitatea din București are rolul determinant în evoluția informaticii ca știință în România, datorită eforturilor și viziunii matematicianul acad. Grigore C. Moisil, profesor la Facultatera de Matematică din anul 1942. Astăzi, se știe că matematicianul acad. Grigore C. Moisil este considerat fondatorul informaticii românești pentru eforturile sale în apariția și dezvoltarea informaticii în România, iar mulți colaboratori ai săi sunt pionieri ai informaticii românești, fiind specialiști cu rezultate semnificative în domeniul Computing/IT (hardware și software), cu multe rezultate de pionierat în aceste domenii. În anul 1996 activitatea sa a fost recunoscută la nivel internațional prin decernarea premiului Computer Pioneer Award (https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil ) “For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers”. Dupa anul 1950, Moisil a fost figura cheie în promovarea informaticii și a ciberneticii în mediile academice, universitare și liceale românești. Această stare a fost într-o perioadă în care România a fost puternic influențată de dominația politică sovietică. La acea perioadă, Dicționarul Filozofic oficial, tradus din rusă și publicat în 1953, încă descria Cibernetica drept o „știință burgheză reacționară îndreptată împotriva clasei muncitoare”. În urma instalării comunismului în România, după cel de-al doilea război mondial, Cibernetica era considerată o ştiinţă reacţionară: „Cibernetica – pseudoştiinţa reacţionară inventată de burghezia internaţională pentru a abate atenţia proletariatului de la lupta de clasă”.

  • În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind Teoria circuitelor de comutație – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Ed. Tehnică, nr. 13-14, 1970).
  • Realizarea de calculatoare românești – În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat si construit primul său calculator electronic numeric, de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică.

 

Din Cuvânt introductiv la volumul I, prof. dr. Ion Văduva: “Printre realizările lui Moisil, care au demarat începuturile informaticii la noi, remarcăm ca deosebite: contribuția românească în teoria algebrică a automatelor (inițial prin logica matematică: 1933/1934, apoi prin teoria algebrică a automatelor: 1949), înființarea Secției de Mașini de Calcul la Facultatea de Matematică și Fizică din București (în anul 1959) și înființarea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), în anul 1962. În cadrul Catedrei de Algebră și Logică de la Facultate și la Centrul de Calcul, ce funcționa în facultate, au crescut și s-au format primele cadre didactice care au predat primele cunoștințe despre mașinile de calcul, din care menționăm pe Prof. Leon Livovschi, Prof. Constantin Popovici, Prof. Paul Constantinescu (primul Director adjunct al CCUB), apoi asistenții (deveniți ulterior profesori) ca: Octavian Bâscă, Horia Georgescu,  Adrian Atanasiu, Nicolae Țăndăreanu, Virgil Cazănescu, Luminița State, precum și primii cercetători ai CCUB ca: Stelian Niculescu, Maria Lovin, Sofonea Liviu,  Petre Preoteasa, Matei Bogdan și alții, pe care nu-i mai amintesc și care sunt bine menționați în volumul de față.”

Din Cuvânt introductiv la volumul I, prof. dr. Stelian Niculescu: “În anul 1968, acad. Grigore C. Moisil – atunci, Director al Centrului de Calcul al Universității din București, a acordat un interviu pentru Radio România, în sala calculatorului IBM 360/30, ce era în expoziție la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) și care urma să fie achiziționat de țara noastră. La acest interviu am fost prezent și eu în calitatea de angajat al CCUB. „Acum vreo 37 de ani (adică în anul 1931) am început să învăț matematica de la început. Începutul înseamnă Logica matematică. De Logica matematică, am aflat acu vreo 19 ani (adică în anul 1949, de la ing. Leon Livovschi, devenit ulterior Profesor la Facultatea de matematică a Universității București), se aplica la automate și automatele cele mai importante, cele care joacă un rol mai viu în lumea noastră de astăzi, sunt calculatoarele electronice. Iată de ce m-ai găsit astăzi aici” (lângă calculatorul IBM 360/30)” spunea profesorul Gr. C. Moisil”.

 

Pe parcursul cercetării dumneavoastră cu siguranță ați identificat multe informații inedite. Care au fost cele care v-au surprins cel mai mult?

MV- De ce „Istoria informaticii romănești” ?

DETALII – http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-despre

Astăzi, se poate afirma cu tărie și cu convingere că, România trebuie să fie mândră de eforturile și de contribuțiile importante ale oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc., în apariția și dezvoltarea informaticii din România. Tinerii au dreptul și datoria de a afla aceste aspecte privind apariția și dezvoltarea inforrmaticii în Romania – în școală prin manuale, în universități prin cursuri de istoria informaticii românești-, și să se mândrească cu aceste realizări remarcabile ale înaintașilor, ce au influență în învățământ, cercetare, industrie, economie etc., în prezent, dar și în viitor. În studiul privind apariția și dezvoltarea informaticii românești se poate constata că oamenii de știință români (matematicieni, ingineri, fizicieni, economiști, sociologi, lingvişti, logicieni etc.) în frunte cu Grigore C. Moisil, Tudor Tănăsescu, Tiberiu Popoviciu, Mihai Drăgănescu, Mircea Malița etc., au influențat și determinat conducerea României de atunci, să constate repede că este nevoie de utilizarea calculatoarelor electronice în economie și în toate activitățile societății românești. De remarcat, este faptul că, în acei ani, în domeniul construirii și utilizării de calculatoare electronice, deciziile erau luate de jos în sus – în regimul politic de atunci, de regulă era invers – iar, uneori aceste decizii nu toate erau bune.

Argumente prin care ne mândrim că avem o informatică românească (Computer Science, IT, Computing= hardware + software)

În România, primul calculator electronic de tip paralel cu tuburi electronice se construieşte în anul 1957 (pentru măsurarea gradului de radioactivitate la reactolul nuclear Magurele), la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – director acad. Horia Hulubei, sub conducerea ing. Victor Toma şi este numit CIFA-1. În anul 1961 la Institutul Politehnic din Timişoara (IPT) se construieşte calculatorul cu tuburi electronice MECIPT-1. A urmat ȋntre 1959-1963, la Institutului de Calcul Cluj, construirea calculatorului DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj) având ca elemente constructive tuburi electronice şi tranzistori. Apoi, alte calculatoare care s-au construit în ţară: seria FELIX C-256/1024, INDEPENDENT, CORAL şi unele tipuri de calculatoare personale. Construcţia acestor calculatoare s-a realizat ȋncepând cu anul 1970 la Fabrica de Calculatoare Electronice din Bucureşti (Felix) și la ITC.

Anul 1958 – primul Simpozion Naţional de Cibernetică din România, organizat la Institutul de Calcul Cluj. Este meritul incontestabil al acad. Tiberiu Popoviciu de a fi organizat primul Simpozion Naţional de Cibernetică la Cluj, la Institutul de Calcul, în 1958. Apreciem că, probabil, acest lucru a fost posibil şi din cauza faptului că Uniunea Sovietică produsese de câţiva ani primele sale calculatoare electronice, şi deci se schimbase mentalitatea despre această „pseudoştiinţă reacţionară Cibernetica”.

Aspecte de cercetare pentru a “descifra” fenomenul informaticii românești

Unele aspecte se știau, altele nu, iar cele care se știau erau cunoscute de foarte puțini oameni, studenții și elevii nici atât. Pentru a se înțelege mai bine, aș vrea să povestesc un episod din timpul studenției mele la Facultatea de Matematică a Universității din București, fiind student la secția de Informatică, cu programă de studii de informatică din anul I. Din anul III de facultate obișnuiam să particip la diverse evenimente științifice: sesiuni științifice, simpozioane științifice, conferințe, teze de doctorat etc. Cred că era anul 1978 (sau 1979), când am participat la conferința „Cercetări privind contribuția matematicianului Gabriel Sudan privind primul exemplu de funție recursivă ce nu este primitiv recursivă” (titlul din memorie) susținută de profesorii Cristian Calude, Solomon Marcus și Ionel Țevy, în amf. Spiru Haret de la Facultatea de Matematică. Era o problemă de teoria calculabilității. Atunci, nici prin gând nu mi-a trecut faptul că după ani și ani acest episod va avea un rol important în istoria informaticii românești. În anul 2017, cand am scris articolul “Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence“, In Proceedings of the 12th International Conference on Virtual Learning (ICVL), mi-am adus aminte de acea cercetare pe care a prezentat-o Cristian Calude. Apoi, în anul 2018, când am început sa lucrez pentru Proiectul ROINFO, m-am consultat prin e-mail cu acad. Gheorghe Păun privind acest subiect. În volumul coord. de acad. Florin Gheorghe Filip, Civilizaţia Românească (coord. Victor Spinei) – Ştiinţa şi tehnologia informaţiei în România, Editura Academiei Române Bucureşti, 2018, acad. Gheorghe Păun realizează următoarea abordare privind pagini din istoria informaticii teoretice românești: „Vom rememora totuşi o serie de momente semnificative din evoluţia domeniului în ţara noastră. Vom merge în trecut până în „preistoria” informaticii (teoretice), chiar înainte de constituirea „ştiinţei calculatoarelor” în lume (preiau sintagma curentă, computer science, folosită în limba engleză), invocându-l pe Gabriel Sudan, cel care, în 1927, producea – fără a avea această intenţie, pentru că nici terminologia nu exista pe atunci – primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă, insistând apoi asupra celor doi fondatori ai informaticii (teoretice) româneşti, Grigore C. Moisil şi Solomon Marcus, ajungând în zilele noastre, la multitudinea de contribuţii ale informaticienilor români la cele mai diverse direcţii de cercetare active internaţional”.

Acum pot să afirm că, de fapt, prin obiectivele proiectului ROINFO se continuă niște demersuri precedente privind istoria informaticii în România. Primul demers este realizat de acad. Grigore C. Moisil prin articolul “Activitatea Centrului de Calcul al Universității din Bucurșeti – CCUB”, AMC nr. 13-14, 1970, Editura Tehnică (http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri). Al doile ademers este realizat de vietnamezul Pham Gia Duc, “Istoria înființării și a dezvoltării științei calculatoarelor în R.S.R. ”, 1972 (Teza de doctorat are 185 de pagini și are cota IV 40230 în catalogul Bibliotecii Naționale a României)., în anul 1972 prin teza de doctorat (http://c3.cniv.ro/?q=2018/duc). Al treilea demers este cartea lui Marius Guran, Monografia informaticii din România, Repere istorice, Editura AGIR București, 2012, 705 pag.

Aceasta a fost una din temele ce trebuiau cercetate pentru a descrie corect fenomenul informaticii românești.

Joi, 26 septembrie 2019, profesorul Cristian Calude a fost prezent la Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București, la întâlnirea generațiilor de informaticieni din România. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12, în amfiteatrul Spiru Haret (Strada Academiei 14).

Acest eveniment se desfășoară în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 ce are ca obiective elaborarea istoriei informaticii românești prin descrierea apariției, dezvoltării și impactului informaticii și calculatorului în România. Cu acest prilej se vor prezenta primele rezultate din cadrul proiectului ROINFO, volumele I și II, având ca motto „Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o”.

La eveniment au participa conf. univ. dr. Radu Gramatovici, decanul Facultății de Matematică și Informatică a UB, prof. univ. dr. Constantin Popovici, prof. univ. dr. Dragoș Vaida, prof. univ. dr. Ion Văduva, prof. univ. dr. Adrian Atanasiu, prof. univ. dr. Stelian Niculescu, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Radu Homescu și alții, care vor vorbi despre eforturile realizate, uneori cu sacrificii, privind apariția și dezvoltarea informaticii romanești.

Prof. univ. dr. Cristian Calude este specialist în informatică și matematică la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, director fondator al Centrului pentru Matematică Discretă si Informatică Teoretică, membru al Academiei Europeană. Fost student al academicienilor Grigore C. Moisil și Solomon Marcus, are lucrări în domeniile cercetării în informatica teoretică, teoria algoritmilor, calculul cuantic, matematica discretă, istoria și filozofia calculului, cărțile sale fiind citate de peste 550 de alți autori. A fost premiat de Academia Română, a primit distincții la New York și Auckland. Recent, în luna iunie 2019, Administrația Prezidențială i-a conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, în semn de „apreciere pentru deosebita activitate didactică, pentru contribuția la dezvoltarea științelor informaticii și matematicii, precum și pentru implicarea dinamică în sfera relațiilor cultural-educative dintre România și Noua Zeelandă”.

 

Despre domeniul Computing (hardware + Software) în Romania

Fundamentarea modelelor pentru computing – În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind Teoria circuitelor de comutație – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Ed. Tehnică, nr. 13-14, 1970).

Realizarea de calculatoare românești – În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat si construit primul său calculator electronic numeric, de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică.

Dezvoltarea de calculatoare în lume – ROMÂNIA a fost a 8-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic, și ceea de-a 11-a țară din lume care a  realizat un calculator cu tranzistoare.

 

Bazele informaticii ca știință în România s-au pus în timpul perioadei regimului comunist. Care au fost cele mai vizibile avantaje și dezavantaje ale acestui fapt?

 

MV- Evident că deciziile politice influențează evoluția societății, în general, și astfel și domeniile știintific, tehnic, economic etc. Pe timpul studierii și cercetării privind istoria informaticii românești, am constatat și aspecte, evenimente și atitutini diverse în funcție de obiectivele urmărite, oamenii de știință, matematicieni, ingineri, economiști etc. comportându-se după zicala lui Gr. C. Moisil „Cine nu înțelege, e contra”.  De fapt, și astăzi se întâmplă la fel, mai ales cu oamenii care se adaptează mai greu la utilizarea noilor tehnologii în activitatea profesională și nu numai. Educația, cultura și tehnologia schimbă atitudinea oamenilor, dar mentalitățile se schimbă mai greu, deoarece este nevoie de voință și timp pentru învățare și perfecționare. Aceste aspecte, privind apariția și dezvoltarea informaticii în România, au apărut în perioada de pionierat 1950-1975, când am observat o adevărată luptă pentru aceste obiective, prin eforturi uriașe făcute de mulți oameni de știință și  ingineri în dezvoltarea unei industrii de calculatoare românești. De asemenea, Gr. C. Moisil a avut un rol primordial în dezvoltarea invățământului de informatică la toate nivelele, gimnazial, liceal și universitar. A întâmpinat și multe obstacole, unele sunt descrise în volume, dar cu prestanța lui științifica reușea să treacă de aceste obstacole. De exemple, prin eforturile sale mulți au beneficiat de burse în străinătate pentru perfecționare în domeniul calculatoarelor. Prin eforturile sale, în anul 1968 CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București) a fost dotat cu un sistem american IBM 360/30, pe care s-au pregătit mulți informaticieni din țara noastră. Un moment dificil pentru profesorul Gr. C. Moisil a fost în anul 1969, când într-o ședință la Academie, a fost criticat (unii spun că a fosr criticat de Mihai Drăgănescu) că nu are rezultate în utilizarea calculatorului IBM de la CCUB (era director al CCUB din anul 1962). După acel eveniment și-a dat demisia din funcția de director.

 

În legătură cu întrebarea anterioară, trebuie arătat că despre realizările informaticii în România ați exemplificat în dese rânduri în cuprinsul cărții dumneavoastră. Nu putem însă să nu privim evoluția informaticii din țara noastră și comparativ cu celelalte țări. În acest sens și cât mai obiectiv cu putință, care sunt principalele eșecuri? Ce s-ar fi putut realiza, la nivelul cunoașterii și al tehnologiei ante-1989, și nu s-a realizat fie din motive ideologice comuniste, fie din alte motive (neînțelegeri interumane, decizii luate de specialiști, dar care s-au dovedit pe termen lung a nu fi bune)?

MV- Chiar dacă au apărut calculatoarele românești (CIFA, MECIPT, DACICC etc.), până în anul 1969 nu aveam o fabrică de calculatoare electronice. De aceea, s-au achiziționat din străinătate – ex. calculatorul IBM 360, calculatoare electronice de generația a III-a:

  1. la Universitatea din București, Facultatea de Matematică, un IBM 360 model 30 cu care a fost dotat Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB). În anul 1963 Ministerul Învățământului a achiziționat un calculator analogic MEDA cu care a fost dotat CCUB.
    2. calculatorul Siemens de la Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor, al cărui director era dr. ing. Mihai Mihăiță, actualul președinte al AGIR și al ASTR.
    3. calculatorul Siemens de la Direcția Națională de Statistică.
    4. calculatorul Elliott de la Combinatul Hunedoara, unde erau exploatate aplicații specifice, deși acolo erau acceptate uneori și alte tipuri de aplicații, din alte domenii de activitate.
    5. calculatorul Elliott de la Dispecerul Național de Energie Electrică.
    6. un sistem IBM 360 de la Uzina “Tractorul” din Brașov.

Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul de Matematică al Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București, Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică).

În domeniul calculatoarelor electronice, un moment important, în România a fost perioada 1968/1969, când s-a discutat înființarea (decizia de înființare în anul 1970) Întreprinderii de calculatoare electronice Felix (ICE Felix) – licență franceză IRIS 50, ca urmare a prevederilor contractului de licență semnat cu CII (Franța), fiind o reproducere a construcției fabricii similare din Toulouse a firmei licențiatoare.

Realizări românești în domeniul calculatoarelor (computing-hardware & software). Aceste aspecte au fost descrise în Prefață la vol. III:

  1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICA ȘI TEORIA DEMONSTRAȚIEI – În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de «Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să învețe matematica de la început», a studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann, dar și cele 3 volume „Principia Mathematica” ale lui Russel și Whitehead. Profesorul Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.
  2.   CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi se știe că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) “Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“, 1938-1939, la Editura „Maloine“, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acestea face „pași peste granițele psihologiei” trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale etc.), inventând o nouă știință: Cibernetica.
  3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ – În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind “Teoria circuitelor de comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul național de informatică și conducere, privind dotarea cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).
  4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI – În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele București.
  5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE ÎN LUME – ROMÂNIA a fost a 8-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și cea de-a 11-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).

 

 

Ce s-a întâmplat în primii ani după 1990 cu dezvoltarea informaticii în Universitatea din București?

MV– Deceniul schimbărilor, căutărilor şi provocărilor:1990-2000

DETALII – M. Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014, 2014,   http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub

După decembrie 1989 (revoluţia română), s-au produs diverse schimbări în sistemul de învăţământ. În anul 1990 universităţile din România au fost dotate cu laboratoare de tip staţii de lucru (workstation, reţea Novell Netware) IBM sub sistemul de operare Novell Netware 2.x pentru lucrările practice desfăţurate cu studenţii de la informatică. Unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti au foat dotate cu astfel de laboratoare. De exemplu, Facultatea de Chimie a fost dotată cu două astfel de laboratoare (un laborator la etajul IV în clădirea din centru-15 staţii de lucru şi un laborator în campusul din Şos. Panduri nr. 90-10 staţii de lucru) unde studenţii chimişti îşi desfăşurau lucrările practice de la cursul de Informatică [13]. De asemenea, după anul 1992 unele catedre au fost dotate cu calculatoare PC pe 16 biţi cu microprocesor 286 sau 386 fiind folosite în activitatea didactică şi de cercetare. În această perioadă în domeniul Informaticii au apărut discipline noi în planul de învăţământ. De exemplu, la Facultatea de Matematică a apărut cursul de Grafică pe calculator, iar la unele universităţi tehnice a apărut cursul de Proiectare asistată de calculator [12]. În acea perioadă, apariţia de noi calculatoare şi noi limbaje de programare sau produse software, a reprezentat un imbold în demersul cunoaşterii şi pentru studenţii de la informatică şi matematică. Ca exemplu, precizăm că în prefaţa cărţii „Grafica pe calculator in limbajele PASCAL şi C. Implementare şi aplicaţii”, apărută la Editura Tehnică în anul 1992 [12], am indicat numele a doi studenţi din anul IV de la Facultatea de Matematică ce au colaborat la elaborarea capitolului „Teoria fractalilor” (vol. II). Este vorba de studenţii Silviu Brînzei şi Marian Gîdea, primul la Informatică, celălalt la Matematică-Mecanică [15]. În prezent, Marian Gîdea [16] este Professor of Mathematics Northeastern Illinois University, Chicago in domeniile: Dynamical Systems, Chaos Theory, Celestial Mechanics, and applications to mathematical physics, astrodynamics, mathematical biology, and financial mathematics, iar Silviu Brînzei este dezvoltator software în strainatate. Mai precizăm că un alt student din acea perioadă, şi anume Dorin Mircea Popovici a devenit profesor de informatică la Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea “Ovidius” din Constanţa, fiind Dr. în Realitate Virtuală. Dacă în deceniul 70 (secolul XX) la nivel universitar, erau câteva discipline proprii informaticii, astăzi există domenii complexe ale Informaticii: Programare şi Software Engineering, Reţele de calculatoare şi Computing, Baze de date şi sisteme informatice, Programare şi dezvoltare Web, Grafică pe calculator şi realitate virtuală, Geometria computaţională, Modelare şi simulare, Calcul paralel şi distribuit, Inteligenţă artificială şi sisteme expert, Ingineria cunoaşterii [14]. După anul 1995 începuse şi conenctarea la sistemul Internet şi astfel cererea de calculatoare la nivelul facultăţilor crescuse în acea perioadă. S-a simţit lipsa calculatoarelor în perioada anului 2000, deoarece apăruse şi noi tipuri de calculatoare, dar şi situaţia economică din România nu era cea mai bună. Cadrele didactice începuseră să utilizeze Internetul şi aveau adrese de e-mail. Primele adrese de e-mail au fost gestionate de serverul facultăţii math.math.unibuc.ro (apoi au apărut şi altele, de exemplu în anul 1999 erau: phobos.cs.unibuc.ro, oroles.cs.unibuc.ro, bridge.math.unibuc.ro), iar cele mai utilizate browsere erau Internet Explorer şi Netscape Communicator. De asemenea, serverul www.hotmail.com oferea şi serviciul gratuit de e-mail.

În anul 2002, Facultatea de Matematică îşi schimbă denumirea în Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI) şi cu această ocazie este lansat şi site-ul (pagina Web) facultăţii scris în limbajul HTML de către Cezar Ciobotaru-aj. programator/webmaster, ce s-a preocupat multă vreme de buna funcţionare a calculatoarelor din laboratoarele de informatică, inclusiv de conectarea la Internet.

 

Cum v-a venit ideea realizării unei lucrări dedicate istoriei informaticii românești?

 

Marin Vlada:  O istorie care trebuia cunoscută!

Din anul 2003, respectiv 2006, coordonez proiectele de e-Learning de la Universitatea din București CNIV și ICVL (http://c3.cniv.ro/  , http://c3.icvl.eu/ ) și în cadrul volumelor (volumul CNIV în română, iar volumul ICVL în engleză), după anul 2010 am început să public articole despre foștii mei profesori de informatică – pionieri ai informaticii românești, ca o recunoștință pentru aceștia, constatând în același timp că au fost uitați de către conducerile Facultății de Matematică. De asemenea, a fost uitată și contribușia CCUB (Centrul de Calcul al Unioversității din București), la apariția și dezvoltarea informaticii în România., Acum, sunt mândru că am reușit să aduc în actualitate aceste eforturi și contribuții privind apariția și dezvoltarea informaticii romînești. Aceste eforturi s-au realizat și pentru ca generațiile viitoare să afle despre aceste rezultate remarcabile în domeniul Computing / IT din România. O istorie care trebuie cunoscută!

Astăzi, se poate afirma cu tărie și cu convingere că, România trebuie să fie mândră de eforturile și de contribuțiile importante ale oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc., în  apariția și dezvoltarea informaticii din România. Tinerii au dreptul și datoria de a afla aceste aspecte privind apariția și dezvoltarea inforrmaticii în Romania – în școală prin manuale, în universități prin cursuri de istoria informaticii românești-, și să se mândrească cu aceste realizări remarcabile ale înaintașilor, ce au influență în învățământ, cercetare, industrie, economie etc., în prezent, dar și în viitor. În studiul privind apariția și dezvoltarea informaticii românești se poate constata că oamenii de știință români (matematicieni, ingineri, fizicieni, economiști, sociologi, lingvişti, logicieni etc.) în frunte cu Grigore C. Moisil, Tudor Tănăsescu, Tiberiu Popoviciu, Mihai Drăgănescu, Mircea Malița etc., au influențat și determinat conducerea României de atunci, să constate repede că este nevoie de utilizarea calculatoarelor electronice în economie și în toate activitățile societății românești. De remarcat, este faptul că, în acei ani, în domeniul construirii și utilizării de calculatoare electronice, deciziile erau luate de jos în sus – în regimul politic de atunci, de regulă era invers – iar, uneori aceste decizii nu toate erau bune.

Argumente prin care ne mândrim că avem o informatică românească (Computer Science, IT, Computing= hardware + software).

Astăzi, se știe că matematicianul acad. Grigore C. Moisil este considerat fondatorul informaticii românești pentru eforturile sale în apariția și dezvoltarea informaticii în România, iar mulți colaboratori ai săi sunt pionieri ai informaticii românești, fiind specialiști cu rezultate semnificative în domeniul Computing/IT (hardware și software), cu multe rezultate de pionierat în aceste domenii. În anul 1996 activitatea sa a fost recunoscută la nivel internațional prin decernarea premiului Computer Pioneer Award (https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil ) “For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers”. Dupa anul 1950, Moisil a fost figura cheie în promovarea informaticii și a ciberneticii în mediile academice, universitare și liceale românești. Această stare a fost într-o perioadă în care România a fost puternic influențată de dominația politică sovietică. La acea perioadă, Dicționarul Filozofic oficial, tradus din rusă și publicat în 1953, încă descria Cibernetica drept o „știință burgheză reacționară îndreptată împotriva clasei muncitoare”. În urma instalării comunismului în România, după cel de-al doilea război mondial, Cibernetica era considerată o ştiinţă reacţionară: „Cibernetica –  pseudoştiinţa reacţionară inventată de burghezia internaţională pentru a abate atenţia proletariatului de la lupta de clasă”.

În România, primul calculator electronic de tip paralel cu tuburi electronice se construieşte în anul 1957 (pentru măsurarea gradului de radioactivitate la reactolul nuclear Magurele), la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – director acad. Horia Hulubei, sub conducerea ing. Victor Toma şi este numit CIFA-1. În anul 1961 la Institutul Politehnic din Timişoara (IPT) se construieşte calculatorul cu tuburi electronice MECIPT-1. A urmat ȋntre 1959-1963, la Institutului de Calcul Cluj, construirea calculatorului  DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj) având ca elemente constructive tuburi electronice şi tranzistori. Apoi, alte calculatoare care s-au construit în ţară: seria FELIX C-256/1024, INDEPENDENT, CORAL şi unele tipuri de calculatoare personale. Construcţia acestor calculatoare s-a realizat ȋncepând cu anul 1970 la Fabrica de Calculatoare Electronice din Bucureşti (Felix) și la ITC.

Anul 1958 – primul Simpozion Naţional de Cibernetică din România, organizat la Institutul de Calcul Cluj. Este meritul incontestabil al acad. Tiberiu Popoviciu de a fi organizat primul Simpozion Naţional de Cibernetică la Cluj, la Institutul de Calcul, în 1958. Apreciem că, probabil, acest lucru a fost posibil şi din cauza faptului că Uniunea Sovietică produsese de câţiva ani primele sale calculatoare electronice, şi deci se schimbase mentalitatea despre această „pseudoştiinţă reacţionară Cibernetica”.

Pentru a stimula cercetarea în domeniul calculatoarelor, în anul universitar 1959/1969 acad. Grigore C. Moisil înființează secția de Mașini de Calcul (utimii 2 ani din 5 ani de studii), iar în februarie 1962, a înfiinţat Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), la Facultatea de Matematică și Fizică, primul cu acest profil din ţară. Cererea de înfiinţare, scrisă de mână de Moisil, a fost aprobată de Ministrul Învăţământului de atunci, Prof. Ştefan Bălan, fost coleg cu Moisil la Institutul Politehnic din Bucureşti (prin anii ’40). CCUB a fost înfiinţat ca Laborator pe lângă Catedra de algebră condusă de Moisil, el fiind și primul Director al Centrului.

Un exemplu privind promovarea Ciberneticii în România este Cursul de Cibernetică ținut de acad. Grigore C. Moisil și având secretar pe ing. Petre Dimo, la Universitatea Populară București “Ioan I. Dalles”, în anul univ. 1964-1965 (al treilea an de activitate). Programul cursului “CIBERNETICA”,  director acad. Grigore C. Moisil, secretar ing. Petre Dimo: 1. Ce este cibernetica; 2-3. Elemente de matematică; 4. Ce este un model; 5. Calculatoare analogice; 6. Automate finite – sisteme de numerație; 7. Calculatoare digitale; 8. Calculatoare CIFA; 9. Programarea calculatoarelor; 10. Calculatorul MECIPT; 11. Noi tipuri de calculatoare digitale; 12. Utilizarea calculatoarelor în economie; 13. Utilizarea calculatoarelor în transport; 14. Succesele școlii românești de analiză numerică; 15. Sisteme de reglare automată; 16. Elemente ale sistemelor automate; 17. Proprietăți ale sistemelor automate; 18. Utilizarea calculatoarelor în automatică; 19. Modele biologice; 20. Sisteme automate biologice; 21. Reglarea endocrină; 22-23. Ce este neurocibernetica; 24. Cibernetica și psihologia; 25. Inteligența artificială; 26. Lingvistica matematică; 27. Traducerea automată; 28. Implicațiile filozofice ale ciberneticii; 29. Realizările Școlii românești de cibernetică; 30. Perspectivele ciberneticii.

În anul 1966, un eveniment important ce a contribuit la creşterea calităţii activităţii CCUB, a fost Colocviul Internaţional „Tehnici de calcul şi Calculatoare” organizat de Universitatea din București, ASE şi Politehnica din Bucureşti, pe baza unui consistent sprijin financiar din partea Guvernului României. La organizarea acestui Colocviu au contribuit substanţial tinerii cercetători ai CCUB, Acad. Grigore C. Moisil şi a Acad. Nicolae Teodorescu-decanul Facultăţii de Matematică. Colocviul a adus în ţară noi experienţe în domeniul calculatoarelor.

Congresul Internațional de Cibernetică și Sisteme Generale (Third International Congress of Cybernetics and Systems, Romania) organizat la București, în perioada 25-29 august 1975, sub egida World  Organisation  of General Systems and Cybernetics  (WOSGC) – http://wosc.co/wosc-congresses/, având  cooperarea  Comitetului Român de Organizare. Comitetul Român și Secretariatul Congresului erau cu sediul la Academia de Studii Economice, la Laboratoarele Catedrei de Cibernetică economică (LCCE), precum și locația consilierului Congresului,  dr. John Rose – directorul general al WOSGC. Din  Comitetul Internațional de Patronaj al Congresului făceau parte 2 laureați NOBEL și 15 președinți de Academii. Secretariatul Congresului se afla la ASE, la Facultatea de Cibernetică economică, Informatică și Statistică, iar Secretariatul operativ,  pus la dispoziția participanților (circa 1.500 din 30 de țări)  De asemenea, la parterul Sălii Palatului a fost organizată, cu prilejul Congresului, o Expoziție Internațională de Calculatoare și Echipamente Auxiliare  (20-30 august 1975), reprezentată de cele mai mari firme de calculatoare, echipamente automate și de telecomunicații de pe mapamond (IBM, Control Data, ICL, Elliott, Siemens și Bull).

Masa Rotundă  a  Congresului a avut ca temă: ”Dezvoltarea informaticii în următorii 25 ani”, organizată  de ICI . Forum deschis, prezidat de Signor A. Peccei, Președintele Clubului de la Roma, a inclus trei conferințe sub genericul ”Perspectivele științei și tehnologiei în următorii 30 de ani”, susținute de: dr. S.L. Fawcet – președintele Institutului Battelle; de dr. H. Chilver – vice-cancelar al Cranfield  Institute  of  Technology din Marea Britanie; și de Prof. univ. dr. Mircea Malița –  Universitatea din București. La acest Congres a participat și dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – atunci, necunoscut, iar azi, membru post-mortem al Academiei Române, considerat părintele ciberneticii generalizate, deoarece a publicat lucrarea monumentală, în 2 volume ”Psyhologie consonantiste”, Librairie Maloine, vol.I, 1938; vol. II, 1939, înainte cu 10 ani de lucrarea matematicianului Norbert Wiener (1894-1964) ”Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, Paris, 1948. Lucrarea prezentată la Third Congress, Bucharest, 1975 a fost publicată în The Proceedings are published as: Modern Trends in Cybernetics and Systems, ed. J. Rose & C. Bilciu, Editura Technică, Bucharest and Springer, New York, 1977 (”Cybernetics and  Consonantal Psychology”,  vol. III, section 7 Neuro- and Bio-Cybernetics, pag. 1211).

Recunoașterea internațională a dr. Ștefan Odobleja ca precursor al Ciberneticii, este realizată în anul august 1978, la Fourth Congress, Amsterdam, când lucrarea sa a fost prezentată participanților de către dr. ing. Stelian Bajureanu (cu doctoratul în Cibernetică, anul 1975). Inițial, Congresul a fost organizat în onoarea matematicianului Norbert Wiener, prin aniversarea “30 Years of Cybernetics”, dar după ce a fost prezentarea comunicării științifice a  dr. Ștefan Odobleja, participanții au aplaudat mai multe minute și au scandat “40 Years of Cybernetics”. Lucrarea a fost publicată în The Proceedings are published as Current Topics in Cybernetics and Systems, ed. J. Rose, WOGSC, Springer-Verlag, Berlin, 1978 (Ștefan Odobleja  – Romania, “Diversity and Unity in Cybernetics”). După acest eveniment, dr. Ștefan Odobleja a fost recunoscut și în România, prin publicarea lucrării colective “Romanian Precursors of Cybernetics”, Editura Academiei Române, 1979, și “Odobleja between Ampere and Wiener”, 1981, iar în anul 1990 este ales membru post-mortem al Academiei Române.

 

De ce spuneți că ați reușit să “descifrați” fenomenul informaticii românești,  nu se știau aceste aspecte până să cercetați dvs.?  

Marin Vlada: Unele aspecte se știau, altele nu, iar cele care se știau erau cunoscute de foarte puțini oameni, studenții și elevii nici atât.  Pentru a se înțelege mai bine, aș vrea să povestesc un episod din timpul studenției mele la Facultatea de Matematică a Universității din București, fiind student la secția de Informatică, cu programă de studii de informatică din anul I. Din anul III de facultate obișnuiam să particip la diverse evenimente științifice: sesiuni științifice, simpozioane științifice, conferințe, teze de doctorat etc. Cred că era anul 1978 (sau 1979), când am participat la conferința „Cercetări privind contribuția matematicianului Gabriel Sudan privind primul exemplu de funție recursivă ce nu este primitiv recursivă” (titlul din memorie) susținută de profesorii Cristian Calude, Solomon Marcus și Ionel Țevy, în amf. Spiru Haret de la Facultatea de Matematică. Era o problemă de teoria calculabilității. Atunci, nici prin gând nu mi-a trecut faptul că după ani și ani acest episod va avea un rol important în istoria informaticii românești. În anul 2017, cand am scris articolul “Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence“, In Proceedings of the 12th International Conference on Virtual Learning (ICVL), mi-am adus aminte de acea cercetare pe care a prezentat-o Cristian Calude. Apoi, în anul 2018, când am început sa lucrez pentru Proiectul ROINFO, m-am consultat prin e-mail cu acad. Gheorghe Păun privind acest subiect. În volumul coord. de acad. Florin Gheorghe Filip, Civilizaţia Românească (coord. Victor Spinei) – Ştiinţa şi tehnologia informaţiei în România, Editura Academiei Române Bucureşti, 2018, acad. Gheorghe Păun realizează următoarea abordare privind pagini din istoria informaticii teoretice românești: „Vom rememora totuşi o serie de momente semnificative din evoluţia domeniului în ţara noastră. Vom merge în trecut până în „preistoria” informaticii (teoretice), chiar înainte de constituirea „ştiinţei calculatoarelor” în lume (preiau sintagma curentă, computer science, folosită în limba engleză), invocându-l pe Gabriel Sudan, cel care, în 1927, producea – fără a avea această intenţie, pentru că nici terminologia nu exista pe atunci – primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă, insistând apoi asupra celor doi fondatori ai informaticii (teoretice) româneşti, Grigore C. Moisil şi Solomon Marcus, ajungând în zilele noastre, la multitudinea de contribuţii ale informaticienilor români la cele mai diverse direcţii de cercetare active internaţional”.

Aceasta a fost una din temele ce trebuiau cercetate pentru a descrie corect fenomenul informaticii românești. În continuare, vom da mai multe detalii despre această tema studiată.

În aprilie 1973, înainte de a pleca în Canada, Moisil i-a spus lui Solomon Marcus că Sudan, student al matematicianului german David Hilbert împreună cu Ackermann în anii 1920, la Göttingen – şi-a susţinut teza de doctorat în 1925 – ar fi produs un asemenea exemplu. Nu a apucat Gr. C. Moisil să dea amănunte, nu este clar ce amănunte avea, iar în Canada a decedat, drept care, a relatat ulterior în diverse locuri profesorul Solomon Marcus. S-a declanşat o veritabilă operaţiune detectivistică, în căutarea, în primul rând, a lucrării în care Gabriel Sudan avea exemplul respectiv – desigur, în cu totul alt context şi cu altă terminologie decât cea a funcţiilor recursive, domeniu dezvoltat abia în anii 1930. Au pornit căutarea Cristian Calude, student atunci la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, şi Ionel Ţevy, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române. „După o examinare atentă a tuturor articolelor şi cărţilor prof. Sudan, Cristian Calude îşi opreşte atenţia asupra articolului Sur le nombre transfini ω^ω [omega-la-omega], publicat în Bulletin Mathématique de la Société Roumaine Gabriel Sudan des Sciences, vol. 30, 1927, fasc. 1, pp. 11–30.” (Sursa: S. Marcus, Din gândirea matematică românească, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975)

În urma lucrării C. Calude, S. Marcus, I. Ţevy, The First Example of a Recursive Function which Is Not Primitive Recursive, Historia Mathematica, 6 (1979), pp. 380–384, ambii matematicieni, W. Ackermann şi Gabriel Sudan sunt acum consideraţi a fi simultan şi independent autorii primului exemplu de funcţie de cest fel.

Mărturia Prof. Dr. Cristian Calude susținută și în 26 septembrie 2019 cu ocazia lansării vol. I & II din “Istoria informaticii românești”, amf. S. Haret, Faculatea de matematică și Informatică : „La începutul carierei mele de cercetător am lucrat (împreună cu Acad. S. Marcus şi Prof. I. Țevy) la documentarea paternităţii matematicianului român Gabriel Sudan într-o problemă de teoria calculabilităţii. Rezultatele noastre, publicate în revista Historia Mathematica, în 1979, nu au putut dovedi decît simultaneitatea construcţiei lui Sudan cu cea a matematicianului german W. Ackermann (singurul citat în literatură până la acel moment). Simpla publicare a acestui articol n-ar fi modificat atitudinea comunităţii internaţionale privind această paternitate; au trebuit eforturi concertate, relaţii personale, citări repetate în articole şi cărţi, reveniri, eşalonate pe mai mult de 15 ani pentru ca numele Ackermann să fie înlocuit cu Ackermann-Sudan în principalele monografii ale domeniului. Prioritatea se obţine în primul rînd prin dovezi ştiinţifice, dar şi prin eforturi sociale” .

Acum pot sa afirm că, de fapt, prin obiectivele proiectului ROINFO se continuă niște demersuri precedente privind istoria informaticii în România. Primul demers este realizat de acad. Grigore C. Moisil prin articolul “Activitatea Centrului de Calcul al Universității din Bucurșeti – CCUB”, AMC nr. 13-14, 1970, Editura Tehnică (http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri). Al doile ademers este realizat de vietnamezul Pham Gia Duc, “Istoria înființării și a dezvoltării științei calculatoarelor în R.S.R. ”, 1972 (Teza de doctorat are 185 de pagini și are cota IV 40230 în catalogul Bibliotecii Naționale a României)., în anul 1972 prin teza de doctorat  (http://c3.cniv.ro/?q=2018/duc). Al treilea demers este cartea lui Marius Guran, Monografia informaticii din România, Repere istorice, Editura AGIR București, 2012, 705 pag.

După conceperea și elaborarea primelor 2 volume din proiectul ROINFO, s-au desprins concluzii importante prin înțelegerea fenomenului informaticii românești. Astfel, în cele două lucrări au fost scoase în evidență eforturile și contribuțiile importante ale oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc., privind  apariția și dezvoltarea informaticii din România. De aceea, sintagma „informatica românească” este argumentată prin exemple, studii, realizări, inițiative și acțiuni.

 

Vă rugăm să dați câteva exemple prin care să argumentați fenomenul informaticii românești prin diverse strategii de dezvoltare, inițiative și rezultate concrete.

 

Marin Vlada: Sigur, acest lucru pot să-l realizez după ce am parcurs aproape toate obiectivele proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 (http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir ), concretizate prin publicarea a 4 volume, fiind în lucru și volumul V, după care vom continua cu 1-2 volume privind prezentarea informaticienilor de prestigiu din România. Acest obiectiv a fost anunțat încă de la lansarea proiectului, din mai 2018, în anul Centenar al Marii Uniri. E un obiectiv ce reclamă multe eforturi, dar printr-o bună informare și promovare, prin implicarea unui număr cât mai mare de specialiști din Computing (hardware + software), să reușit acest demers important. Precizez faptul au contribuit 114 autori la cele 4 volume: 15 autori – vol. I, 41 autori – vol. II, 34 autori – vol. III,   24 autori – vol. IV. În acest fel, vom încheia un tablou de ansambru privind apariția, dezvoltarea și impactul informaticii în România, prin evidențierea unei evoluții privind contribuțiile unor oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii.

Trebuie să remarcăm faptul că toată această evoluție nu avea loc dacă în perioada 1955-1965 domeniul Automaticii nu era susținut prin cercetare, proiectare și producție. În anul 1955 se înființează Institutul de Cercetări electrotehnice (ICET, viitorul ICPE), după care se înființează întreprindera “Automatica” care înglobează “Termotehnica”, în anul 1960. În anul 1962, prin concentrarea întreprinderilor de profil în grupuri industriale, apare Grupul de Uzine pentru Aparataj Electrotehnic și Instalații de Automatizare (GUAEIA), ce cuprinde mai multe întreprinderi: Electrotehnica, Electromagnetica, Electroaparataj, Automatica, inclusiv Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Automatizări (IPA). „Asocierea domeniilor Logică – Automatică – Informatică: Profesorul Gr. C. Moisil mi-a spus că această asociere îi exprimă viziunea asupra informaticii.” afirma prof. univ. dr. Dragoș Vaida.

Pentru argumentare prezint doar câteva exemple semnificative pe care le-am studiat în timpul cercetării noastre privind fenomenul informaticii românești, în cadrul proiectului ROINFO.

Guvernul României adoptă programe strategice de dezvoltare –Programul de dotare a economiei cu calculatoare electronice și Planul de Informatizare a țării în perioada 1971-1980:

  1. La 21 iunie 1967 a fost lansat „Programul de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne de calcul și prelucrarea datelor”, primul program de informatizare în România (Arhivele Naționale 33/1967). Acest program a fost elaborat de colectivul de specialiști: profesorul Mihai Drăgănescu, profesorul Mircea Petrescu, Nicolae Costake, Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil Mitescu, Cornel Mihulecea, Edmond Nicolau, Radu Sipoș, Simion Florea și Nicolae Sucitulescu. Acest program prevedea crearea unui institut de specialitate (ITC), a unor fabrici de profil, a unei intreprinderi de service, a unui institut care să se ocupe de informatizare (ICI), a unei rețele de Centre Teritoriale de calcul electronic (CTCE), a unor Centre de calcul departamentale etc.
  2. Elaborarea programului strategic, Perioada 1970-1971 – Dezbateri şi clarificări –Hotărâre a CC al PCR (aprilie 1972) „Perfecţionarea sistemului informaţional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971–1980”.
  3. Se aprobă (Hotărâre a CC al PCR, aprilie 1972) „Programul privind perfecţionarea sistemului informaţional economico – social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971 – 1980” prin care se dizolvă Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, şi transferarea atribuţiilor ei la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST), creat în anul 1967.
  4. Au fost înființate un număr de 18 Centre Teritoriale de Calcul Clectronic (CTCE, Obiectul activității: cercetare, elaborare de programe și implementare de sisteme informatice; prelucrare date pe echipamente de calcul; formare și perfecționare de cadre pentru informatică) – unități economice și 5 Licee pentru informatică (formare de cadre cu studii medii pentru informatică) – unități bugetare; CONSILIUL DE MINIŞTRI, HOTĂRÂREA Nr. 1312 din 6 octombrie 1973 privind aplicarea Decretului nr. 499/1973 referitor la organizarea unitară a activităţii de informatică şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea elaborării sistemelor de conducere economică.

Chiar dacă au apărut calculatoarele românești (CIFA, MECIPT, DACICC etc.), până în anul 1969 nu aveam o fabrică de calculatoare electronice. De aceea, s-au achiziționat din străinătate – ex. calculatorul IBM 360, calculatoare electronice de generația a III-a:

  1. la Universitatea din București, Facultatea de Matematică, un IBM 360 model 30 cu care a fost dotat Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB). În anul 1963 Ministerul Învățământului a achiziționat un calculator analogic MEDA cu care a fost dotat CCUB.
  2. calculatorul Siemens de la Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor, al cărui director era dr. ing. Mihai Mihăiță, actualul președinte al AGIR și al ASTR.
  3. calculatorul Siemens de la Direcția Națională de Statistică.
  4. calculatorul Elliott de la Combinatul Hunedoara, unde erau exploatate aplicații specifice, deși acolo erau acceptate uneori și alte tipuri de aplicații, din alte domenii de activitate.
  5. calculatorul Elliott de la Dispecerul Național de Energie Electrică.
  6. un sistem IBM 360 de la Uzina “Tractorul” din Brașov.

Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul de Matematică al Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București, Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică).

În domeniul calculatoarelor electronice, un moment important, în România a fost perioada 1968/1969, când s-a discutat înființarea (decizia de înființare în anul 1970) Întreprinderii de calculatoare electronice Felix (ICE Felix) – licență franceză IRIS 50, ca urmare a prevederilor contractului de licență semnat cu CII (Franța), fiind o reproducere a construcției fabricii similare din Toulouse a firmei licențiatoare.

 

 

Am observat că în demersul dvs. ați realizat eforturi pentru a-l așeza la locul cuvenit pe dr. Ștefan Odobleja în memoria românilor. Care au fost  argumentele semnificative?

 

Marin Vlada: Chiar mă bucur că mi-ați adresat această întrebare. Pentru mine dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post mortem al Academiei Române), a fost un mister, deoarece nu am avut prilejul să-i cunosc opera și nici meritele sale în domeniul Ciberneticii. Prima dată i-am cunoscut numele la unele conferințe și sesiuni științifice la care participam când eram student la Facultatea de Matematică a Universității din Bucrești. Nu am dat mare importanță. Îmi aduc aminte că la unele conferințe l-am vazut pe ing. Victor Toma, un pionier al informaticii, cel care a coordonat construirea primului calculator electronic românesc CIFA 1 (anul 1957).

Construirea calculatorului electronic (computer systems) și apariția informaticii în lume nu avea loc dacă, mai înainte, nu apărea o nouă știintă Cibernetica (știința sistemelor) și nu se obțineau rezultate remarcabile în domeniul calculabilității, de către matematicienii: David Hilbert (1862 – 1943),  Alonzo Church (1903 – 1995), Kurt Friedrich Gödel (1906-1978), John von Neumann (1903 –  1957), Alan Mathison Turing (1912 – 1954) etc. După inventarea celor 2 domenii și prin rezultatele obținute în perioada 1930-1945, s-a ajuns la apariția și dezvoltarea domeniului Computing (harware + software). Acum evidențiem misterul de care vorbeam, și anume că, în anii 1938-1939, dr. Ștefan Odobleja, la Lugoj, „departe de lumea științifică” publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“, la Editura „Maloine“, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. După cum era să aflu în ultimii ani – de când am început să-i studiez viața și opera, dr. Ștefan Odobleja a avut un destin cu urcușuri și coborâșuri, cu o viață grea ținând seama că a fost medic militar în primul razboi mondial, inițial, împotriva URSS, apoi, fiind persecutat de securitate și de regimul politic al vremii. Mulți oameni de știință nu i-am înțeles opera, deoarece era un vizionar, iar noile concepte și legi pe care le-a definit necesitau o înțelegere în contextul nivelulul cunoașterii de la celălalte științe. Mulți l-au contestat din acest motiv, alții, din contra, l-au ajutat în demersul său.

Voi da două exemple semnificative. Primul exemplu este conceptul de sistem (general) introdus de Odobleja în cele 2 volume din anii 1938-1939. Chiar am fost surprins să constat că toate conceptele pe care le studia erau descrise  prin „Definiții” clare și precise, așa cum obișnuiesc matematicienii în teoriile lor, el nefiind matematician. După mulți ani, la Congresul de la Amsterdam, din anul 1978 (înainte de a muri), i se recunoaște paternitate pentru termenul de „feedback” (legea reversibilității) referitor la sisteme. Al doilea exemplu se referă la domeniul Inteligenței artificiale ce a început să se dezvolte după anul 1950, fondator fiind matematicianul englez AlanTuring. Fiind medic, în cele două volume studiază modul de desfășurare a proceselor fizice și psihice în corpul omenesc, punând accent pe mintea omului („Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă“ dr. Ștefan Odobleja, https://odobleja.ro/), de aici Odobleja prevede construirea unei mașini ce poate funcționa printr-o „Gândire mecanizată”, ajungând să prevadă apariția peste ani a roboțilot de astăzi.

Recunoașterea internațională a dr. Ștefan Odobleja ca precursor al Ciberneticii, este realizată în anul august 1978, la Fourth Congress of Cybernetcs, Amsterdam, când lucrarea sa a fost prezentată participanților de către dr. ing. Stelian Bajureanu (cu doctoratul în Cibernetică, anul 1975). În memoria sa fiul său, ing. Ștefan Odobleja jr., înființează Fundația „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin, pentru amenajarea casei memoriale și pentru publicarea operei marelui savant. Personal, în colaborare cu domnul ing. Ștefan Odobleja jr., și cu suportul IT oferit de firma Advanced Technology Systems din Târgoviște, am realizat un site al fundației ce urmează a fi actualizat anul acesta.

În anul 2020, în colaborare cu Ștefan Odobleja jr – fiul savantului Ștefan Odobleja, președintele Fundației „Ștefan Odobleja” – Drobeta-Turnu Severin, concepe și elaborează site-ul https://odobleja.ro/, de care se ocupă pentru completarea și actualizarea lui (ACADEMIA ROMÂNĂ ANUNȚĂ REALIZAREA SITE-ULUI “ȘTEFAN ODOBLEJA”, In memoriam: Ștefan Odobleja – https://www.crifst.ro/evenimente/eveniment_crifst_1596198210). A realizat Bibliotecă digitală cu opera lui Ștefan Odobleja, membru post-mortem al Academiei Române – http://c3.cniv.ro/?q=2020/odobleja-0