Construirea, începând cu anul 1957, a primelor mașini de calcul  (calculatoare electronice în România, primul fiind CIFA 1 în anul 1957, construit la IFA (Institutul de Fizică Atomică) – Măgurele București, de către ing. Victor Toma) din România, a condus la necesitatea pregătirii de specialiști în utilizarea lor și în realizarea de aplicații informatice. De remarcat, inițiativa de la începutul anilor ‘70 a Academicianului Grigore C. Moisil de a crea secții de Informatică la Facultățile de Matematică de la Universitățile din București, Cluj, Iași și Timișoara.

MOTTO: „Spuneți generațiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (după anul 1953) și a construit propriul calculator electronic (CIFA-1, anul 1957)!” Marin Vlada, membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română, proiectul ROINFO 2018-2022, https://sites.google.com/view/roinfo/home.

  • Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e caleaGrigore C. Moisil, 1970.
  • La un moment dat într-o statistică făcută de alții (Gavrilov M.A.), se vedea că Școala din București era a III-a din lume în acest domeniu de cercetare (teoria circuitelor de comutație), după URSS și SUA Grigore C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, nr. 13-14, 1970.

Proiectul ROINFO “Romanian Informatics” – https://sites.google.com/view/roinfo/, Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFS) – Academia Română, https://www.crifst.ro/evenimente/eveniment_crifst_1623702511.

Astfel, în acest context, în anul 1971, în cadrul Facultăților de Matematică a fost creată specializarea de Informatică având ca scop formarea de informaticieni. Un rol de pionierat, la avut Facultatea de Matematică din București și Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), unde profesorul acad. Grigore C. Moisil (https://sites.google.com/g.unibuc.ro/moisil) a înființat secția “Mașini de Calcul“, în anul 1959 (specializare în altimii 2 ani din cei 5 de studii), iar în anul 1962 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) – https://sites.google.com/g.unibuc.ro/ccub.

De asemenea, Informatica a fost prezentă în învățământul preuniversitar românesc începând din anul 1971, când au fost înființate 5 Licee de informatică, câte unul în Brașov, București, Cluj, Iași și Timișoara. Ulterior, un alt Liceu de informatică a fost înființat la Petroșani. Denumirea oficială a fost „Liceu pentru prelucrarea automată a datelor”, în anul 1971, apoi, în anul 1973, „Liceu pentru informatică”. Până în anul 1989, doar aceste 6(șase) școli au oferit educație de informatică în învățământul preuniversitar din România.

Trebuie să precizăm o cronologie ce a precedat aceste măsuri privind introducerewa secției de informatică în invățământul superior și cel preuniversitar.

  • Anul 1967- “Program de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne de calcul și de automatizarea prelucrării datelor”,
  • Anul 1971 – “Programul cu privire la sistemul național de informatică și conducere”,
  • Anul 1972-“Hotărârea cu privire la perfecționarea sistemului informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere, cu mijloace de prelurare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980”,
  • Anul 1973 – “Hotărârea nr. 1312/6.10.1973 privind aplicarea Decretului nr. 499//1973 referitor la organizarea unitară a activității de informatică și unele măsuri pentru îmbunătățirea elaborării sistemelor de conducere economică” (înființarea Centrelor Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE) și a Liceelor pentru informatică).

 

Astăzi, sectorul IT&C (Tehnologia Informației și Comunicații) în România

În ultimii ani, sectorul IT&C a fost vedeta economiei, ajungând la 6,8% din PIB. Cu numai 200.000 de angajaţi, sectorul IT&C generează mai mult decât agricultura (3,8% din PIB în 2020) şi construcţiile (6,6% din PIB). Un absolvent al Facultăţii de Matematică şi Informatică câştigă, după primul an de la angajare, cel puţin 1.000 de euro net pe lună (aproape 4.900 de lei net). Anual, universităţile formează 8.000 de IT-şti, însă nevoia din piaţă este mult mai mare. Cifrele de şcolarizare de la Facultăţile de Matematică şi Informatică nu pot creşte, deoarece nu sunt suficient de mulţi profesori care să îi formeze pe viitorii informaticieni/programatori/IT-ști, iar salariile din sistemul de învăţământ nu îi motivează pe tineri să aleagă o carieră academică. În România, un angajat din domeniul serviciilor informatice câştigă, în medie, 8.200 de lei net pe lună, de 2,3 ori mai mult decât un angajat plătit cu salariul mediu pe economie.

 

Despre Grigore C. Moisil

Gr. C. Moisil a format nu o şcoală, ci câteva şcoli (printre care una de mecanică, una de logică matematică şi una de teoria algebrică a mecanismelor automate). Acest lucru se explică prin fecunditatea ideilor sale, prin măiestria cu care ştia să prezinte nu o matematică „gata făcută”, ci una care se construia în prezenţa auditoriului şi în care problemele deschise, aspectele susceptibile de a fi ameliorate erau totdeauna sublini-ate. Gândirea sa era esenţialmente deschisă, în conformitate cu observaţia pe care atât de pregnant a formulat-o undeva: <Nici o problemă nu are graniţe. Orice răspuns are multe>”. Solomon Marcus, Din gândirea matematică românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975, https://sites.google.com/g.unibuc.ro/marcus.

 

10 ianuarie – Ziua națională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii  – În memoria lui Grigore C. Miosil, fondatorul informaticii românești.

Instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua națională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, ziua de naștere a acad. Grigore C. Moisil – Prin Decretul nr. 300/15/04/2021 a fost promulgată, Legea nr. 82/15/04/2021 ce instituie ziua de 10 ianuarie – Ziua Matematicii, Informaticii şi Ştiinţelor naturii.