Curtea Constituţională a României (CCR) a statuat că Legea privind mandatul nelimitat al rectorilor a fost adoptată de Parlament cu încălcarea principiului bicameralismului.

„Prin prisma exigenţelor ce configurează principiul bicameralismului, Curtea reţine că a sancţionat încălcarea acestuia atunci când a constatat, în esenţă, deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Evaluarea realizată presupune raportarea la criterii nu atât de natură cantitativă (pentru că pot exista numeroase modificări în Camera decizională necesare pentru corelarea reglementării, ceea ce, în sine, nu este contrar principiului bicameralismului), cât, mai cu seamă, de natură calitativă, de substanţă a reglementării”, se precizează în motivarea deciziei de admitere a sesizării preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011.

Curtea constată că modificarea operată în cauză direct în Camera decizională constituie o astfel de modificare de substanţă a Legii educaţiei naţionale 1/2011, întrucât vizează conducerea la cel mai înalt nivel a unităţilor de învăţământ universitar, care prezintă importanţă deosebită în economia actului normativ şi a modului de configurare a principiilor pe care le instituie.

„Prin urmare, indiferent de soluţia adoptată de legiuitor în această privinţă (întrucât nu soluţia legislativă, în sine, este aici în discuţie, ci modul în care a fost introdusă în lege), aceasta trebuie să formeze obiectul dezbaterilor în ambele Camere ale Parlamentului, iar nu pur şi simplu ‘adăugată’ în Camera decizională, în afara proiectului/propunerii legislative şi a supunerii/dezbaterii în Camera de reflecţie. Din această perspectivă, nu prezintă nicio relevanţă numărul de voturi în favoarea legii în Camera decizională, întrucât viciile de neconstituţionalitate ale unui act normativ nu pot fi acoperite prin vot”, spun judecătorii constituţionali.

În concluzie, arată CCR, din punct de vedere calitativ, modificarea legii constatată reprezintă o deosebire „majoră”, „substanţială” de conţinut juridic a legii, ceea ce determină o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale de referinţă, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului şi a neconstituţionalităţii legii în ansamblul său.

Pe 13 ianuarie, Curtea Constituţională a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind mandatul nelimitat al rectorilor, stabilind că actul normativ este neconstituţional. AGERPRES