Rectorul UVT, Marilen Pirtea: Unul din trei elevi nu a avut acces la un echipament digital funcțional

Acest an nu este unul dintre cei mai buni pentru descentralizarea sistemului de învățământ, Ministerul Euducației și Cercetării (MEC) fiind așteptat să-și asume un rol de maximă importanță pentru administrarea școlilor publice și reglementarea școlilor private, într-o perioadă de pandemie accentuată, în care pericolele pentru profesori, elevi și studenți sunt deosebit de mari. Este părerea rectorului Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, transmisă într-un interviu acordat EduManager.ro.

”Dacă am fi într-o perioadă normală, fără episoadele critice ale stărilor de urgență și ale închiderii activității școlilor, aș fi pledat pentru un rol mai restrâns al MEC, mai ales, dacă e să privim funcționarea rețelei Inspectoratelor Școlare Județene. Am mai argumentat faptul că Inspectoratele merită să fie restructurate și reorganizate la nivel regional, doar că interfețe de evaluare și control a aplicării politicilor educaționale ale ministerului în rețeaua școlară. Acum însă, în perioada pandemiei și post-pandemiei, când elevii și profesorii se află într-o cumplită incertitudine, mai ales în privința mijloacelor și platformelor de comunicare, de predare-învățare online, cred că MEC se află în fața unei teribile încercări, pentru că se vede nevoit să reglementeze de la o săptămâna la alta funcționarea școlilor și programul de la clase, face-to-face sau virtual”, a arătat rectorul UVT.

Decalajele în privința șanselor de a accesa resursele educaționale sunt foarte mari

”Sigur că digitalizarea este acum în centrul unei strategii publice a Ministerului Educației și Cercetării, iar asta face referire nu doar la dotările cu echipamente de comunicare online, ci la un întreg mecanism al învățământului digital, de la suporturi de cursuri, până la platforme de administrare a evaluărilor școlare. Ansamblul acestui sistem, echipamente hard, aplicații soft, abilități de utilizare dezvoltate prin proiecte specifice, toate integrate într-un practică pedagogică digitalizată. Să recunoaștem deschis, decalajele din România în privința șanselor de a accesa resursele educaționale sunt foarte mari. Studiile au arătat că, în această perioadă, în care nevoia de comunicare digitală a fost maximă, aproape unul din trei elevi nu a avut acces la un echipament digital funcțional. În plus, doar jumătate dintre elevi a avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență (sursa datelor sondaj IRES)”, a mai spus Pirtea.

Upgrade de pregătire pedagogică

În ceea ce privește măsurile necesare pentru creșterea nivelului sistemului educational, rectorul a vorbit despre dotări cu calculatoare și laptopuri, săli în care să fie asigurată distanțarea minimă, conexiuni la Internet de bună calitate, cu accent pe ”partea soft-skills”, de pregătire a profesorilor pentru tehnicile educației la distanță, pentru relația mediată cu elevii.

Potrivit rectorului, profesorii resimt ca urgent acest upgrade de pregătire pedagogică, de modernizare și adaptare, iar pentru noul program lansat de Universitatea de Vest din Timișoara, orientat exact spre domeniul învățământului online, numit „Resurse educaționale și digitale pentru instruire online”, primele înscrieri ale profesorilor din preuniversitar au fost deosebit de numeroase, s-au format din start trei grupe de cursanți, semnul unei cote de interes foarte mare.

Patru milioane de euro, investiți în sisteme și aplicații digitale

Rectorul a mai arătat că UVT s-a pregătit intens pentru digitalizare, de-a lungul ultimilor trei-patru ani, iar acest program sistematic și-a făcut vizibile efectul, mai ales acum, când pandemia a forțat trecerea tuturor activităților didactice în online.

”Investițiile în sisteme și aplicații digitale se cifrează la peste patru milione euro, un buget consistent, care ne-a permis ca să transferăm practic instant întreaga administrare a procesului educațional din universitate, la intrarea în starea de urgență. Investiţiile în digitalizare au început în perioada 2005-2006 prin cea mai consistentă investiţie, cifrată la o valoare de un milion de euro, alocată pentru sistemul integrat Academis, un sistem care privea atât zona de şcolarizare cât şi cea de dezvoltare a managementului universităţii. Ulterior, printr-un program european, am mai achiziţionat un super calculator de viteză mare, Blue IBM, cu o valoare situată tot la milion de dolari. De atunci, investiţiile au fost structurate într-un sistem integrat de digitalizare universitară, iar în ultimii trei ani, am totalizat un buget de 4,5 milioane de euro, ca valoare a investiţiilor în resursele IT şi digitalizare, urmând să crească, în perioada următoare”, a mai explicat Pirtea.

Universitățile din străinătate, susrsă de inspirație

Deschiderea către soluții inovative este o constantă a universităților modern, potrivit rectorului: ”Nu avem decât să ne aliniem tendințelor europene și nord-americane. Găsiți oricând în universitățile americane exemple de inovare, de optimizare a proceselor educaționale și chiar a filosofiei asupra eficienței universitare. Spre exemplu, în aceste universități admiterea este integral trecută în online, studenţii aplică online, completează online toate formularele pentru a accesa programele și locurile pe care le vizează. Ei intră prima dată contact cu universitatea în octombrie, la modul concret, când ajung să-și cunoască spațiile clădirilor şi sălile, totul este intergat digital până la prima oră de curs. Acest exemplu arată cum trebuie să ne orientăm către modele pe care să le preluăm”.

Coabitare – predare față-n față și online

”Deși nu sunt adeptul dispariţiei învăţământului faţă în faţă şi înclin să cred că nu se va întâmpla o completă dispariție a predării-evaluării față în față, cred că o coabitare între învăţământul online şi cel faţă în faţă este reţeta de succes a unei universităţi adaptate și eficiente. Avem însă de modernizat multe sisteme pentru o reală integrare digitală. Sistemul de e-learning, care era operațional la UVT, la intrarea în perioada situației de urgență, a ajuns să fie unul dintre cele mai utilizate sisteme în acest context pandemic, cu o presiune enormă pe el, cu o amplificare de mai mult de zece ori a ratei de utilizare. Am reușit să creștem puterea de operare și răspuns a serverelor până la îmbunătățirea sistemului de o sută de ori, într-un timp foarte scurt, prin anumite optimizări făcute de colegii noştri. Iată digitalizarea și transferul în online că nu este cea mai simplă cale și nici nu este o formulă cu care să înlocuim complet metodele didacticii convenționale. Pentru un echilibru între online și față în față, universitățile au însă nevoie, cu siguranță, de foarte multe resurse și noi investiții majore, fără de care nu vom avea capacități reale de digitalizare a învățământului superior”, a adăugat rectorul.

Ciclon de mare presiune, în semestrul doi

Potrivit acestuia, al doilea semestru al anului universitar 2019-2020, a fost dominat de un ciclon de mare presiune, creat de obligația distanțării și învățării online, care a determinat o dinamică specială a universității şi a celor implicaţi în acest proces, pornind de la cadre didactice, până la personalul administrativ.

”Am avut însă avantajul major al pregătirii prealabile pentru adaptarea la noua societate digitală. Practic, deciziile pe care le-am luat de mai mult timp au fost corecte, am avut la îndemână teste prealabile pe rețea, ca să vedem cât de securizată era, astfel că am îmbunătăţit foarte mult calitatea reţelei. De anul trecut ,am dotat fiecare cadru didactic cu un laptop de ultimă generaţie, astfel încât să avem toate condiţiile spre a putea face un pas mare spre digitalizare. Atunci când a venit peste noapte criza epidemiologică, obligațiile au acționat în universitate ca un catalizator, pentru a putea operaționaliza pe scară largă sistemul de e-learning implementat. Am ieșit mai bine digitalizați din starea de urgență și mai bine pregătiți pentru schimbare”, a concluzionat reprezentantul UVT.