Motto: „Calculul, în toată generalitatea sa, este una dintre competenţele umane fundamentale, ne naştem cu această predispoziţie. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce ştiinţa desemnează cu sintagma maşina Turing şi care a prefaţat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann şi echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradiţional, numeric, la calculul calitativ, cu entităţi de natură abstractă, nespecificată, lipseşte din programa şcolară.” Acad. Solomon Marcus (1925-2016).

Pe plan mondial, Informatica și IT&C (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) – Computing, sunt domeniile cu cele mai spectaculoase evoluții în ultimii 80-85 de ani, prin impactul pe care l-au avut asupra celorlalte domenii științifice, tehnice, economice, sociale etc., asupra societății omenești, în general.

Azi, ne întrebăm dacă tinerii au posibilitatea să afle despre eforturile și rolul oamenilor de știintă din Romănia în acest efort internațional, încă de la începutul apariției  Informaticii și utilizării calculatoarelor electronice în lume. Foarte rar găsim astfel de aspecte în manualele școlare sau în cursurile universitare, după cum observa acad. Solomon Marcus.

O acțiune în acest sens este realizată prin obiectivele proiectului RONIFO „Romanian informatics” 2018-2020 ce și-a propus să sudieze și să cerceteze apariția, dezvoltarea și impactul informaticiii în România.  După scrierea și publicarea primelor două volume (vol. I și II), în anul 2019, în cadrul proiectului ROINFO „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact”, s-au desprins concluzii importante privind înțelegerea fenomenului informaticii românești.

Astfel, se poate afirma cu tărie și cu convingere că, România trebuie să fie mândră de eforturile și de contribuțiile importante ale oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc., în  apariția și dezvoltarea informaticii din România. În studiul privind apariția și dezvoltarea informaticii românești se poate constata că oamenii de știință români (matematicieni, ingineri, fizicieni, economiști, sociologi, lingvişti, logicieni etc.) în frunte cu Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Mihai Drăgănescu, Tudor Tănăsescu, Marius Guran  etc., au influențat și determinat conducerea României de atunci, să realizeze repede că este nevoie de utilizarea calculatoarelor electronice în economie și în toate activitățile societății românești.  De remarcat, este faptul că, în acei ani, în domeniul construirii și utilizării de calculatoare electronice, deciziile erau luate de jos în sus – în regimul politic de atunci, de regulă era invers – iar, uneori aceste decizii nu toate erau bune.

Recent, au fost finalizate și pregătite pentru publicare vol. III (cap. 3-6) și IV (cap. 7-10) ce întregesc finalizarea unor studii privind „fenomenul” informaticii românești, și astfel se poate afirma că a fost „descifrat” modul de apariție și dezvoltare a informaticii românești.

Ideea scrierii unei istorii a informaticii românești nu a apărut dintr-o dată. La fel cum în natură fenomenele și procesele ce se desfășoară au nevoie de condiții și de timp pentru a apărea și a se exercita prin funcțiile lor, tot așa și conceperea și elaborarea unei istorii a informaticii românești a avut nevoie de timp și de unele condiții pentru:

  • înțelegera multiplelor și diverselor etape în apariția și dezvoltarea conceptului de Computing (= tehnică de calcul; metode și tehnici, echipamnete etc.– hardware și software);
  • testarea și utilizarea metodelor de rezolvare a problemelor folosind calculatorul, înțelegerea rolului și impactului informaticii teoretice în dezvoltarea științei și tehnologiei informației (IT);
  • necesitatea utilizării facilităților oferite de calculator în dezvoltarera societății omenești, necesitatea utilizării calculatorului în toate domeniile de activitate pentru eficiența și optimizarea activităților;
  • necesitatea utilizării noilor tehnologii oferite de calculator în sistemul educațional, utilizarea calculatorului în domeniul descoperirilor și cercetărilor din știință și tehnică etc.

Volumul III (Computing: Apariție și dezvoltare) cuprinde, în continuare, 4 capitole (cap. 3-6): 3. Dezvoltarea industriei de calculatoare în România; 4. Grigore C. Moisil-Computer Pionieer, fondatorul informaticii în România; 5. Solomon Marcus, o  viață dedicată matematicii și informaticii: 6. Pionierii informaticii românești – Universitatea din București.

Volumul IV (Computing: Dezvoltare și impact) cuprinde, în continuare, 4 capitole (cap. 7-10): 7. Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții; 8. Dezvoltarea și impactul informaticii în România; 9. Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE); 10. Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018.

Mai multe informații la adresa http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-2020